Leapsa!

Fetele de pe blogul Ratacitori in lumea cartilor mi-au dat si mie leapsa pe care au primit-o ele si vreau sa le multumesc pentru asta! :* Este o leapsa foarte interesanta,si abia astept sa o “completez”.:))

1. Dacă vi s-ar propune să vă scrieţi biografia, cărui scriitor i-aţi încredinţa sarcina aceasta?

Raspuns usor: Mircea Eliade!Hm,asta daca ar mai fi in viata!Hihi,o sa ii trimit un mail si o sa ii zic sa mi-o scriu (ciudata de mine,nu?:)) )

2. Care sunt motivele pentru care i-aţi încredinţa lui/ei sarcina aceasta?

Pentru ca este autorul meu preferat si pentru ca imi place cum scrie.Iar “Romanul adolescentului miop” a fost prina autobiografie pe care am citit-o,si m-a cucerit pe deplin!

3. Este sfârşitul lumii. Ce carte aţi pune în capsula cosmică pentru a păstra o “urmă” a umanităţii?

Hm…”Dracula”(asta e umanitate?:)) ) sau,poate, “Maitreyi”.

4.Cum arată pt. dvs. pauza ideală pentru a citi o carte?

De parca mi-ar trebui pauza ca sa citesc.Eu citesc oricand,oriunde.Nu citesc atunci cand studiez la vioara,dar pana si atunci ma mai opresc din cand in cand si mai trag un ochi in carte.Dar pauza ideala,ar fi undeva pe o plaja linistita,cu un soare nu tocmai fierbinte si cu iPod-ul langa mine.

5. Dacă aţi avea puterea de a şterge un personaj de roman, care ar fi acesta?
Pfu…grea intrebare,chiar nu m-am gandit niciodata la asta.Dar probabil ca in clipa de fata,as scoate-o pe Maddie din Georgina Kincaid.
6.Care sunt motivele pentru care aţi scoate acest personaj?
Pentru ca este o bagacioasa si pentru ca i-a despartit pe Seth si pe Georgina. x(
7.Câţi km aţi parcurge pentru a găsi o carte?
Depinde.Pentru unele as merge pana in Japonia si inapoi,dar pentru unele nu as misca niciun deget. :D
8.Dacă ar fi posibil să vă întoarceţi în trecut, ce scriitor aţi vrea să întâlniţi?
Am zis deja de vreo 2 ori,dar mai zic o data:Mircea Eliade!
9.Care ar fi primele cuvinte pe care i le-aţi adresa? (În afară de Bună ziua!)
Pai..probabil ca i-as cere un autograf si i-as spune cat de mult imi plac cartile lui…si,nu mai stiu.:D
10.Descrieţi biblioteca visurilor voastre.
Hm..probabil ca ar fi o biblioteca care sa contina toate cartile fantasy/YA/paranormal/romance si tot asa care apar ,plus cele deja aparute,plus cele care vor aparea,plus cele clasice.Am deja o mica parte din aceasta biblioteca. :)
Ok,deci asta a fost.Acum ,dau mai departe leapsa Simonei,Sabinei,luiArian,luiClaudiu si Ramonei.

 

De-ale lui Eliade!(7)

Azi mi-am adus aminte de prima carte pe care am cumparat-o in 2011:”In curte la Dionis” de Mircea Eliade.Gasisem cartea la oferta,la vreo 2 lei(bataie de joc,sa vinzi o cartea de-a lui Eliade cu  lei!!) si nu am avut cum sa o ratez.Asa ca am cumparat-o,am pus-o in biblioteca dupa ce am rasfoit-o,si apoi…am uitat de ea.Rusine,stiu,dar pur si simplu era atat de mica,incat mereu treceam cu privirea peste ea ,fara sa ii dau vreo atentie.Acum imi pare rau,si abia astept sa ajung in Romania in august(POATE!) si sa o iau.Intre timp,va las voua descrierea si coperta,alaturi de un link de un puteti comanda cartea.

Nuvela În curte la Dionis (1977) are în centru o variantă răsturnată a mitului orfic, temă ce a constituit o adevărată obsesie pentru Eliade. Înaintea oricărei interpretări, nuvela ar trebui plasată în intimitatea altor câtorva proze, care alcătuiesc un corpus de texte ce se comportă autonom în cadrul operei eliadeşti. Însuşi Eliade remarca faptul că cele câteva nuvele (Pe strada Mântuleasa, Uniforme de general, Incognito la Buchenwald şi În curte la Dionis) şi-au căpătat o anumită autonomie, independent de intenţia autorului. În acest context, textul ar trebui integrat acestui ciclu de proze, citită şi interpretată ca atare: în funcţie de evoluţia personajelor (comune celor patru texte), de traseul iniţiatic pe care acestea îl urmează, de planurile narative care converg unele din altele, creând diferite paliere de interpretare.

Detalii tehnice:

Autor: Mircea Eliade
Categoria: Literatura Romana
Editura: CARTEX

Puteti comanda cartea de aici .

Cum va suna cartea?Ati cumpara-o?

La multi ani,Mircea Eliade!

Azi,cand sa vin acasa de la scoala,mi-am adus aminte ca azi ar fi fost ziua lui Mircea Eliade(nascut pe 13 Martie 1907 la Bucuresti),dar intre timp,a decedat,din pacate pe 22 aprilie 1986,la Chicago.Ce conteaza ca intre timp nu mai este?Eu tot vreau sa ii serbez ziua!Si chiar daca stiu ca nu ma poate auzi,vreau sa zic asta(ok,poate o sa ar nebuna la faza asta:) ) :Eliade,esti autorul meu preferat!Daca ar fi sa am un exemplu printre autori,tu ai fi acela!Si,din cauza asta,vreau sa iti zic La Multi Ani!Vei avea respectul meu etern pentru ceea ce ai creeat si pentru ceea ce ai fost!

Nu mai stiu ce sa zic…va las un link unde puteti citi biografia lui Mircea Eliade.Click aici pentru a o citi.Si,vreau sa va las poza mea preferata a lui Eliade. :D

Si,ca incheiere ,spun din nou:

La multi ani!

De-ale lui Eliade!(6)

Cum ieri am terminat “The way we fall”(Da!Am facut-o!) cautam prin biblioteca dupa o alta carte sa o citesc.Asa am dat(din nou) pentre cartea “Domnisoara Christina&Sarpele” (pe care  o am de la Biblioteca Pentru Toti-de aceea am prezentat 2 titlul de-ale lui Eliade “intr-unul” ) pe care am citit-o si care mi-a placut la nebunie.Am luat cartea dintr-o prostie,nu stiam ca e fantasy( gen fantasy,de fapt :D ) .Mi-am zis ca “imi trebuie” doar pentru ca e scrisa de Eliade,dar cand am vazut ca “Domnisoara Christina” e cu vampiri am zis ca mai bine de atat nici nu se putea.”Sarpele” nu mi s-a parut cea mai buna carte a lui Mircea Eliade,dar mi-a placut.Va las si voua cartea mai jos…Enjoy! :)

În Domnișoara Christina naratorul știe tot ce văd, sau își închipuie că văd, toate personajele, cu numai două excepții: Simina și Christina. El poate privi evenimentele din perspectiva fiecărui om, dar nu și din cea a strigoiului. La fel, nici în Șarpele el nu povestește ce vede sau gândește Andronic, ci numai și numai cum îl văd toți ceilalți pe el! Naratorul nu știe cum vede non-umanul pe oameni sau ce gândște acesta. „Îl privea nesățioasă, înfometată“, ne spune, în primul roman, naratorul, dar acesta povestește scena din perspectiva lui Egor, nu a Christinei, căci numai el aude ce-i spune Christina și o vede privindu-l.

Și totuși, în Șarpele exisă o singură excepție, memorabilă. Cu puțin înainte de sfârșit, după ce Dorina a adormit și Andronic se culcă și el, „O privi cum doarme lângă el, goală și vie, neînchipuit de frumoasă în neștiuta ei sinceritate. Apoi, ca și cum ar fi vrut să alunge o vrajă, Andronic suflă deasupra frunții fetei, zâmbi prelung și se culcă alături, cu obrazul odihnit pe sânul ei“. Naratorul poate vedea că Andronic o privește pe Dorina, dar nu poate ști cum o vede decât dacă intră o clipă în perspectiva lui: „goală și vie, neînchipuit de frumoasă în neștiuta ei sinceritate“.

SORIN ALEXANDRESCU

Detalii tehnice:

An aparitie: 2011
Autor: Mircea Eliade
Categoria: Literatura Romana
Editura: LITERA
Nr. pagini: 208

Puteti comanda cartea de aici .

Ce parere aveti de carte?Daca ati citit-o,cum vi s-a parut?Daca nu ati citit-o,eu v-o recomand cu cea mai mare placere,ca pe orice carte a lui Eliade(hm,in afara de “La tiganci” :D ) .

De-ale lui Eliade!(5)

“Nunta in cer” este o alta carte scrisa de Mircea Eliade.Pare asemenatoare,din descriere(luata de pe Goodreads) ,cu Maitreyi.Si ,abordeaza un subiect delicat-dragostea.Nu vreau sa imi imaginez cate sentimente sunt intre paginile acestei carti si cat de trista este,dar totusi raman curioasa in privinta ei!

Din romanele de dragoste ale lui Mircea Eliade, nici unul nu se apleaca mai staruitor asupra eternului feminin ca Nunta in cer.

Alcatuit din confesiuni rostite in soapta, din citeva franturi de viata petrecute in Bucurestii „anilor nebuni“, romanul prinde in paginile sale destinul framantat a doua cupluri marcate de o iubire stranie si nelinistitoare.

Numai ca misterul acesta vesnic, intrupat aici in dubla ipostaza a personajului central al cartii, refuza sa se livreze autorului. Ba pare chiar ca se adanceste ametitor, pe masura ce naratorii lui Eliade isi deapana unul altuia povestea iubirii lor pierdute pentru enigmatica eroina a intamplarilor, Ileana.

Portretul ei, realizat din linii de o mare puritate, este unul dintre cele mai tulburatoare portrete feminine din proza romanesca, unul dintre acele chipuri ce-l urmaresc pe cititor multa vreme dupa ce a inchis cartea.

Detalii tehnice:

An aparitie: 2009
Autor: Mircea Eliade
Categoria: Literatura Romana
Colectie: Jurnalul National
Editura: LITERA
Nr. pagini: 286

Puteti comanda cartea de aici .

Ce spuneti despre carte?Ati citit-o?

De-ale lui Eliade!(4)

Dintotdeauna am vrut sa citesc o carte scrisa de Mircea Eliade.Nu o carte ci o anumita carte .Aceasta carte este “Noaptea de Sanziene”.Stiu ca prin 2010 parca aparuse la Biblioteca Pentru Toti dar nu eram eu asa de innebunita dupa Eliade,si am zis ca mai tarziu am sa mi-o cumpar.Dar pe atunci nu stiam ca “mai tarziu”-ul asta o sa mi-l petrec in Grecia..asa ca “Noaptea de Sanziene” a ramas inca pe raftul librariei…macar voua sa v-o prezint. :)

(Descrierea este luata de pe site-ul Biblioteca Pentru Toti .

Acest roman constituie poate proiectul cel mai ambitios al lui Mircea Eliade, acela de a configura un Zeitgeist, plasandu-se astfel alaturi de romancieri europeni redutabili. Romanul recapituleaza toate temele esentiale pentru opera lui Eliade, teme care-si gasesc ecoul atat in proza si in dramaturgia sa, cat si in opera stiintifica sau in publicistica. In acelasi timp, romanul reprezinta un mare semn de adio, este un roman al despartirilor, al rupturilor, al unei lumi disparute care va continua sa-l obsedeze pe scriitor si asupra careia acesta va mai reveni, dar niciodata cu acest suflu, cu o astfel de anvergura.

Angelo Mitchievici

Puteti comanda cartea de aici .

Interesanta cartea,nu?Voi ati citit-o?Cum e?

In lumea reala!(24)

Nu stiu cum de nu m-am gandit sa va prezint o carte pe care vreau neaparat sa o citesc si pe care o sa o citesc cat de curad…aceasta carte este “Dragostea nu moare”,scrisa de iubirea lui Eliade,Maitreyi Devi.Chiar sunt curioasa sa “ascult” versiunea Maitreyiei…intre timp,va las si voua descrierea cartii mai jos!

Putine opere din literatura universala trateaza aceleasi fapte in viziunea a doi scriitori care au fost, in acelasi timp, protagonistii lor. Pentru noi, romanii, romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade a constituit, generatii de-a randul, o adevarata incantare. Cu toate acestea, putini stiu ca prototipul personajului princial al cartii a trait cu adevarat, pana in 1990, in tara Vedelor si a Upanisadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian, si se numea Maitreyi Devi. Tanarul Mircea Eliade avea, cand a cunoscut-o, 23 de ani iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, si avea sa devina o cunoscuta poeta indiana. Intalnirea dintre Maitreyi Devi si reputatul nostru sanscritolog Sergiu Al.-George la Calcutta, in 1972, a “declansat” scrierea unei noi carti.

Tulburatoarea poveste de dragoste din anii ’30 a primit astfel o replica magistrala de la insasi eroina ei, Maitreyi (in carte, Amrita), dupa 42 de ani. Romanul-raspuns “Dragostea nu moare”, scris mai intai in bengali, a fost tradus si publicat in limba engleza in 1976. Ne cufundam, in timpul lecturii, in peisajul si in mentalitatea indiana, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor si simbolurilor. Coloana vertebrala a cartii de fata este insa relatarea cu autenticitate si, as zice, cu geniu, a celei mai mari minuni a lumii: infiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii impartasite si destramarea ei.

Mircea si Amrita (din “Dragostea nu moare”), ca si Allan si Maitreyi (din “Maitreyi”), pot sta alaturi de nemuritoarele cupluri Paul si Virginia, Tristan si Isolda, Romeo si Julieta.”Dragostea nu moare” (1976), carte aparuta pana acum in limbile bengali, engleza, germana si romana, nu are inca notorietatea planetara a romanului “Maitreyi” (1933). Ea insa inainteaza triumfal pe aceeasi cale regala a consacrarii universale.

Detalii tehnice:

Autor: Maitreyi
Categoria: Biografii Memorii Jurnale
Editura: AMALTEA

Puteti comanda cartea de aici.

Deci trebuie sa o citesc cat mai repede!Voi ati citit-o?

De-ale lui Eliade!(3)

Huiganii-o alta carte a lui Eliade care “merita bagata in seama”(ce tupeu am,stiu:)) ) si pe care vreau sa v-o las si voua mai jos…

(Descrierea este luata de pe site-ul Biblioteca pentru toti )

Multe din resorturile, mai mult sau mai putin (ne)vazute ale lui Alexandru Plesa, Petru Anicet ori Mitica Gheorghiu actioneaza in virtutea acestei inconstiente cultivate, a virulentei deliberate. O agresivitate aparent dezorientata, dar vizand, in fapt, topirea oricaror limite, nu doar a simplelor conveniente sociale, si pe care pasionalitatea vietii interbelice romanesti (si nu numai), cu otraviri, dueluri, crime si sinucideri din amor mereu la ordinea zilei, o presupunea si o sustinea din plin.

Mult sadism masculin, dar si mult masochism feminin in  Huliganii. Fata de senzualitatea frizand isteria, deopotriva a fecioarelor si a prostituatelor, dilemele lui Alexandru privind libertatea individuala („imperfecta”) si cea colectiva („a speciei umane, grandioasa, euforica”) tin de conversatiile de salon ale adolescentilor acneici. Cum sa nu gandeasca Dragu („cu ura”), afland decizia lui Plesa de-a se insura cu prima fata care-i iese-n cale, ca are de-a face cu „un imbecil frumos, care-si nascoceste probleme de constiinta”? „Senzatia de frig, de umezeala, de singuratate ajunsese insuportabila”. Si tot el conchide: „Fiecare om vrea sa fie liber in viata, dar toti fug de consecintele libertatii lor”.

Dan C. Mihailescu

Puteti comanda cartea de aici .

Interesanta cartea,nu?Voi ati citit-o?

De-ale lui Eliade!(2)

Am venit cu receniza cartii “Maitreyi” de Mircea Eliade.Sper sa va placa!

Acum vreo saptamana,nu mai stiam ce sa citesc…aveam atatea carti si nu ma puteam decide.Daca incepeam una,mi se parea plictisitoare,daca incepeam alta imi parea rau ca am lasat-o pe cealalta si tot asa.Cand credeam ca nu o sa mai citesc nimic,mi-a venit in minte “Maitreyi”,ca o revelatie.Mi-am pus-o imediat in ghiozdan,ca sa o incep a doua zi la scoala .Am inceput-o imediat ce am ajuns la scoala si am fost,imediat,impresionata.Am notat tot ce mi-a placut la carte in jurnalul meu de lecturi,ca sa imi vina mai usor acum,pentru ca eram sigura ca daca nu fac asta,voi uita ceva,poate important.

“Maitreyi” a fost fermecatoare,intr-adevaratul sens al cuvantului.M-am simtit smulsa din lumea mea,dintre colegi,si introdusa in lumea indiana,in casele indienilor instariti,in lumea in care traia Eliade.

Autorul descria totul atat de bine incat cateodata parca puteam si eu sa o vad pe Maitreyi cu “uratenia” ei,sa aud rasul ei,sa vad soarele.In plus,lumea indiana e fascinanta si sunt sigura ca voi mai citi despre ea,numai din cauza felului in care a descris-o Mircea Eliade.Desi nu cred ca mi-ar placea sa traiesc in ea,au prea multe reguli fara sens,prea multe obiceiuri ciudate,prea multe restrictii.

Romanul lui Eliade…ca orice roman de-al lui.Adica foarte bun.Are un stil de a scrie aparte.Probabil si cea mai proasta carte a lui(pe care o consider “La tiganci” din cauza starii de confusie permanenta pe care am simtit-o cand am citit-o si pentru ca nu am putut sa o duc pana la capat) este una dintre cele mai bune pe care un om le poate citi.Cred ca pentru ca (,) chiar si atunci cand scrie fantasy,Eliade transmite un mesaj cu o incarcatura emotionala speciala.Cu siguranta,autorul meu preferat!

“Maitreyi” a fost carte perfecta!Plina de momente romantice,de ganduri si sentimente profunde.Cateodata si momente amuzante,desi rare.Specific lui Eliade.

Scene de dragoste au existat.Intre “Allan”(asa s-a numit autorul in aceasta carte) si Maitreyi.Dar desi sunt pline de pasiune si asa mai departe,sunt atat de gingase si de incarcate de sentimente incat trec  fara ca macar sa te inrosesti putin(singura carte la care m-am inrosit cand am citit o scena de-asta este “Nopti de sucub”…cine a citit-o stie de ce )

Fragmentele acelea din jurnalul autorului sunt pline de ganduri si de sentimente.M-a impresionat faptul ca Eliade a trecut peste tot ce a patit cu o putere aproape nepamanteana.Chiar daca cateodata mai claca,nu-l tinea mult si isi revenea.Fragmentele astea au fost nepretuite!

Tonul pe care a povestit totul Eliade a fost ciudat de cald si de familiar.Acesta a povestit totul ca si cand vorbea cu un prieten,nu cu un strain.Cateodata am avut impredia ca stateam pe genunchiul lui,iar el imi povestea totul,de parca as fi fost nepoata lui.

Se vede ca a iubit-o cu adevarat pe Maitreyi dupa cum vorbeste despre ea.M-a facut si pe mine sa “vad” ce persona minunata a fost Maitreyi Devi.

Cand inca citeam cartea,am scris ca o sa imi fie dor de Allen  si de Maitreyi.Acum chiar imi este dor de ei.Am trait,impreuna cu ei,o poveste de dragoste minunata pe care as reciti-o cu placere de un miliard de ori si nu m-as plictisi.

Allan(adica Eliade) a venit in India pentru a lucra acolo.El si-a format un cerc de prieteni cu care da petreceri si cu care se distreaza.Dar curand il cunoaste pe domnul Sen,care il angajeaza in orasul lui si il gazduieste la el acasa.Deci,personajul nostru principal este nevoit sa se mute acolo(nu vreau sa dau numele oraselor,nu ma intreabati de ce)Acolo o cunoaste pe Maitreyi,fiica d-nului Sen,o indianca “urata” ,cum a crezut Eliade la prima vedere.Si ciudata.Eliade simte un fel de ,cum sa-i zic,”scarba”(nu gasesc cuvantul potrivit) la inceput pentru ea,dar si un fel de curiozitate.Curiozitate care il impinge sa o cunoasca mai bine pe Maitreyi.Acest isi da seama ca fata este foarte desteapta,o poeta.Maitreyi ii cauta compania,mai ales dupa ce incep sa se cunoasca mai bine,din cauza lectiilor de bengaleza si franceza pe care si le predau unul altuia…incet,incet,Allan isi da seama ca o iubeste pe Maitreyi.Desi incearca uneori sa nege asta,dragostea lui e prea puternica pentru a fi negata.Cand ii marturiseste Maitreyiei asta,fata este tulburata..si isi da seama ca si el il iubeste pe Allan.Dar din cauza religiilor lor diferite,iubirea lor este interzisa.

Cei doi incep sa se intalneasca pe ascuns.Totul pare minunat:nimeni nu stie nimic.Doar doi barbati care lucreaza acolo par ca banuiesc ceva.Allan isi face cateva probleme,dar asta nu il opreste sa se vada cu iubita lui.Insa,intr-o zi,mama Maitreyiei da dovada de raceala fata de Allan.Vreti sa stiti de ce si ce se intampla cu iubirea celor doi?Cititi cartea si aflati!

Detalii tehnice:

An aparitie: 2009
Autor: Mircea Eliade
Categoria: Literatura Romana
Editura: TANA
Nr. pagini: 175

Puteti comanda cartea de aici .

Concluzia:

Mi-a placut la nebunie!V-o recomand!

Marturisiri,motivari si revolta-Mircea Eliade

N-am mai postat niciodata ceva de genul asta.Dar o fac acum,din cauza lui Mircea Eliade.

Oare cum am putut vreodata sa zic ca autorul X sau Y este autorul meu preferat?Cum de niciodata nu m-am gandit la Eliade ca autorul meu preferat?Oare cum am putut?!

Acum,cu Eliade si Maitreyi mi-am dat seama ca autorul meu preferat este ELIADE.MIRCEA ELIADE.Nimeni altul.Are asa un fel de a scrie si de a gandi…incat stau “lipita” de cartile lui pana nu mai am ce citi.

Eliade a fost si este unul dintre cei mai valorosi oamenI ai Romaniei.Dar noi nu ne dam seama.Multi nu-si dau seama ca Elide a dus “Romania” prin Chicago,India  si cam prin toata lumea.Mare pacat.

Stiti ce am  observat ieri?Ca daca dai cautare pe Google cu Mircea Eliade ,iti intra numai pagini in engleza.Iti intra chiar si Amazon.Ce spune asta?Ca americanii,oricat de inculti pot fi ei cateodata,il apreceaza pe Eliade mai mult decat noi,si ca el e mai cunoscut acolo decat la noi.Asta ma revolta pe mine!

Cu toate astea,Eliade ramane si va ramane mereu  un model ca “Da,se poate!”.Si,ca sa va arat cat de mult il apreciez si cat de mult imi place ce scrie el,am facut  o rubrica speciala pentru el.

Respect etern,Mircea Eliade!