Music is everywhere! (31)

Astazi vreau sa vorbesc depsre ultima cantareata pe care am descoperit-o acum cateva zile lsi pe care o ascult in continuu de atunci de cand am auzit muzica ei inedita pentru prima data. Cantareata aceasta nu este inca foarte cunoscuta, dar cred ca are toate “datele” necesare unei artiste foarte apreciata. Este vorba despre Findaly, o cantareata din Anglia, pe care am descoperit-o intamplator, dar de care ma bucur in fiecare zi de vreo saptamana. Findlay are deja lansate doua EP-uri si una dintre melodiile ei a fost folosita la reclama BMW in iarna anului 2014.

Findlay are ritmuri unice, care nu tin cont de “regulile” muzicii foarte cunoscute. Imi plac mult si versurile ei, dar cel mai mult ador vocea ei. Tipa este geniala si foarte diferita! Mai jos am sa va las trei dintre melodiile ei care mie personal imi plac cel mai mult din toate melodiile pe care le-am ascultat pana acum.

Prima se numeste ‘Electrioc Bones’ si e geniala.

 

A doua se numeste ‘On and off’ si este geniala.

A treia este “Greasy Love” si este… geniala.

Cat eu voi pune toate melodiile astea pe repeat, vreau sa aud parerea voastra despre Findlay. Va place?

O veste buna pentru toti fanii autoarei Veronica Roth!

Inceputul lunii Martie vine cu o veste buna pentru toti fanii autoarei Veronica Roth. Toti cei care s-au plans in nenumarate randuri ca le este dor de cartile autoarei au acum un motiv de bucurie.

wpid-veronica-roth-divergent-premieres-la-part-tmuahrc1urgl.jpg.jpeg

 

Lumea cartilor vuieste din cauza anuntului facut astazi de autoare. Aparent, Veronica Roth a semnat un contract cu HarperCollins pentru o serie de doua carti despre un ‘baiat care formeaza o alianta ciudata cu inamicul’. Titlurile celor doua carti nu au fost inca lansate, dar prima carte este programata pentru anul 2017.

2017?! Adica inca doi ani pentru o noua carte a la Veronica Roth? Ei, cel putin stim ca aceasta exista.

Mai multe detalii despre aceasta serie puteti citi in articolul de mai jos, scris si publicat de catre ziarul Huffington Post:

Just a couple tantalizing weeks before the release of the film adaptation of Insurgent, the second novel of Veronica Roth’s hit Divergent trilogy, Roth fans have even more cause for anticipatory excitement: The author has inked a deal with HarperCollins for an as-yet-unnamed duology, the first installment of which is due to arrive in 2017.

Little detail has been offered about the two books, both of which remain untitled. According to HarperCollins, the saga will feature “a boy who forms an unlikely alliance with an enemy […] they help each other attain what they most desire: for one, redemption, and the other, revenge.” The release also somewhat cryptically describes the narrative as “in the vein of ‘Star Wars.’”

Roth’s choice of a male protagonist is a departure from the recent wave of girl-centric fantasy adventure narratives, of which Divergent was a notable example. Since the success of Divergent, the books have been relentlessly compared to The Hunger Games by Suzanne Collins, which also features a gritty heroine fighting back against a cruel dystopian regime. Though Roth has insisted she appreciates the Hunger Gamescomparisons, a “Star Wars”-esque tale with a male hero may allow her to break out of this mold.

She explained to the Associated Press that the character was actually the starting point for the books: “All the other elements — setting, world, even a substantial portion of the plot — came after.”

Still a college student when she sold the Divergent series, Roth is now 26 years old. She has maintained a feverish pace of activity in the past few years, finishing her popular series, promoting the movie adaptations, and writing a bonus Divergentbook. Four, a book of stories told from the perspective of the love interest of heroine Tris, was published last summer.

Deci, ce parere aveti? Sunt entuziasmati! Eu cu siguranta sunt!

Recenzie: “The Evolution of Mara Dyer” de Michelle Hodkin (“Mara Dyer” #2)

13643567

Detalii tehnice:

  • Publisher: Simon & Schuster Childrens Books
  • Format: Paperback | 544 pages
  • Dimensions: 130mm x 198mm x 34mm | 373g
  • Publication date: 28 February 2013
  • Publication City/Country: London
  • ISBN 10: 0857073656
  • ISBN 13: 9780857073655
  • Sales rank: 2,158

Descrierea cartii:

The truth about Mara Dyer’s dangerous and mysterious abilities continues to unravel in the New York Times bestselling sequel to the thrilling The Unbecoming of Mara Dyer. Mara Dyer once believed she could run from her past.She can’t. She used to think her problems were all in her head. They aren’t. She couldn’t imagine that after everything she’s been through, the boy she loves would still be keeping secrets. She’s wrong. In this gripping sequel to The Unbecoming of Mara Dyer, the truth evolves and choices prove deadly. What will become of Mara Dyer next?

Cartea poate fi comandata in engleza de pe Bookdepository.

Recenzie:

Pentru mine, seria “Mara Dyer” face parte dintre putinele serii pe care vreau sa le citesc intr-o singura zi. Rar mi se intampla sa citesc o serie in mai putin de o luna. Deobicei, am nevoie de cel putin doua carti intre volumele unei serii. Insa acesta nu este cazul seriei lui Michelle Hodkin. Dupa ce am citit si adorat prima carte, “The unbecoming of Mara Dyer”, a trebuit neaparat sa incep a doua carte in aceeasi zi. Asta am si facut. Am “insfacat” cartea de pe raftul virtual si am inceput sa o citesc. Acum am terminat-o si deja am citit 5% din ultima carte, “The Retribution of Mara Dyer”. Ador seriile care nu ma lasa sa dorm pana cand nu am ajuns la final, “Mara Dyer” fiind inclusa in aceasta categorie.

Dupa experienta incredibila pe care am avut-o cu “The Unbecoming of Mara Dyer”, nu ma asteptam la nimic mai putin de la “The Evolution of Mara Dyer”. Eram sigura ca o voi adora si asa a si fost. Da, cred ca volumul doi din aceasta serie a fost mai bun decat primul, chiar daca nu credeam ca este posibil.

Cartea aceasta a fost nebunie in stare pura. Fiecare pagina este umpluta de nebunie, acea “intunecime” care da dependenta si multe alte lucruri care te fac sa te simti bantuit de cartea aceasta. Cred ca nu este posibil ca atmosfera din aceasta carte sa fie descrisa. Sunt sigura ca pentru fiecare persoana, experienta acestei carti este diferita si trebuie traita pe piele.

Daca cautati o carte intensa, ati gasit-o. La naiba, cartea asta a fost atat de intensa incat nu puteam citi mai mult de 30 de pagini fara o micuta pauza, oricat de dificil ar fi sa lasi cartea jos. Inca de la inceputul cartii intensitatea creste si devine din ce in ce mai coplesitoare, pana la un anumit punct, cand te simti atat de coplesit incat trebuie sa iei o pauza si sa te intorci la lumea ta, macar pentru cinci minute. Iar atunci cand nu citesti, cartea te va bantui in continuare si vei vrea sa continui sa o citesti, sa te adancesti in lumea Marei si sa nu mai iesi de acolo pana cand nu iti primesti toate raspunsurile. Pentru mine, toata lumea mea se invarte in jurul acestei serii la ora actuala si asta nu se va schimba pana cand nu o voi termina.

Cred ca cea mai buna parte la aceasta carte si partea care m-a facut sa o citesc aproape pe nerasuflate, este faptul ca autoarea se joaca, practic cu mintea ta. Simti ca tu esti un personaj in povestea ei si ca pur si simplu se joaca cu tine. Din cauza conditiei Marei si a faptului ca ea este catalogata mereu nebuna, ca si cititor nu esti niciodata sigur de ce se intampla. Nu esti sigur daca ce ai citit este adevarat sau nu. Te simti vanat si tu, iar paranoia Marei se transmite cititorului, la fel ca si nebunia ei. La un momentdat te intrebi daca tot ce citesti este adevarat sau daca nu cumva totul se intampla in imaginatia Marei. Niciodata nu poti fi sigur de nimic, fapt care te innebuneste si iti ofera o doza de frica si de nesiguranta care da dependenta.

In volumul doi al seriei “Mara Dyer”, totul este intensificat. Povestea este si mai captivanta, mult mai intensa si mai trista si de o mie de ori mai… Mara Dyer. Toate lucrurile care fac seria asta sa fie speciale sunt mai amplificate, iar rezultatul este genial. “The Evolution of Mara Dyer” este o continuare pe masura primei carti. Sunt sigura ca fanii Marei Dyer nu vor fi dezamagiti.

In “The Unbecoming of Mara Dyer”, prima parte a cartii a fost dedicata cunoasterei personajelor. In “The Evolution of Mara Dyer”, deja cunoastem personajele, iar povestea continua fara ‘piedica’ acomodarii cu personajele sau cu atmosfera. Din cauza aceasta, in ‘The Evolution of Mara Dyer’ ritmul actiunii este mult mai alert, iar intorsaturile de situatie mult mai socante si mai dese. Au existat cateva scene care pur si simplu au fost un deliciu. M-au facut sa ma ridic de pe pat si sa citesc in timp ce “parcurgeam” camera mea micuta cu pasi rapizi. Dadeam paginile cat mai repede, sperand sa dau de cateva raspunsuri cat mai curand.

Un alt plus al acestei carti este ‘confuzia’ pe care ti-o creaza. Asa cum am spus, ca si cititor nu poti fi niciodata sigur de ce se intampla; ce este adevarat si ce nu. Pe masura ce citesti, iar cartea te captiveaza din ce in ce mai mult, apar mai multe intrebari, la care vrei sa primesti raspunsuri cat mai repede. Toate revelatiile sunt expuse spre sfarsitul cartii, sfarsit care este exploziv, la fel ca si in prima carte. Ador sfarsiturile scrise de Michelle. Iti ofera raspunsuri si multa adrenalina, dar in acelasi timp te si fac sa iti pui mai multe intrebari.

In acest al doilea volum, povestea de dragoste este un pic mai evidenta decat in primul volum, dar nu ma plang. Asa cum v-am spus, Mara si Noah mi se par geniali impreuna si sper ca nimic sa nu ii desparta. Povestea lor este intunecata, usor trista si nebuneasca, foarte puternica, dar extraordinar de frumoasa. Este genul de poveste pe care ai vrea sa o traiesti si tu, cu toate partile proaste.

Noah… Of, Noah. Noah este genul de personaj care are si “replicile” la el, dar si actiunile. Baiatul asta m-a castigat prin actiunile lui prin care isi arata dragostea pentru Mara. Ador faptul ca ei inca nu si-au declarat marea dragoste unui celuilalt, dar si-o arata mereu. Mara mai putin, pentru ca este preocupata sa isi tina in frau… nebuna, sa spunem.

Este adevarat ca mi-ar fi placut ca Noah sa fie un pic mai prezent in aceasta carte. Chiar daca a fost in mai bine de 70% din scene, as fi adorat ca el sa fie prezent in toate scenele. Ei, ce sa-i faci, poate este de vina si faptul ca il plac atat de mult. ;)

Mara se dezvolta ca si personaj in aceasta carte. Este un pic mai sigura pe ea si invata sa isi foloseasca mania si frica in avantajul ei. Mi-ar fi placut sa isi foloseasca… puterea un pic mai mult. Cartea este foarte creepy, dar cred ca ar fi fost un pic mai creepy si mai captivanta daca Mara ar mai fi facut niste victime.

Ca tot veni vorba despre puterea Marei. Mi-ar fi placut sa se vorbeasca mai mult despre ea, la fel ca si despre puterea lui Noah. Cred ca partea paranormala a acestei carti ar putea fi un pic mai bine exploatata si explicata. Partea aceasta este un pic derutanta, dar in acelasi timp face ca experienta cartii sa fie mai reala. Cititorul descopera paranormalul in acleasi timp cu personajele, iar asta da o nota de realism necesara cartii.

In aceasta carte am putut sa ma ‘conectez’ si mai bine cu personajele, fapt care m-a facut sa simt ca traiesc povestea aceasta cu ei. Am simtit orice emotie pe care Mara o experimenta pe piele, iar faptul ca nimeni nu o crede niciodata m-a facut sa fiu atat de frustrata! M-am enervat la culme din cauza mamei ei, pe care o displac profund, pentru simplul fapt ca nu o crede niciodata pe Mara! Am experimentat, de asemenea, tristete, frica (si inca cata!), dragoste (of, acea scena de ziua Marei!), frustrare si alte multe sentimente care fac din aceasta carte o experienta plina de adrenalina.

Pasajele din trecutul Marei sunt un pic frustrante, pentru ca nu stii ce se intampla. Sunt, de asemenea, foarte ciudate, dar si captivante, pentru ca vrei sa afli ce se intampla. Am eu o banuiala despre asta si despre identitatea Marei, dar nu zic nimic!

Ca tot veni vorba despre identitatea Marei. La inceputul primei carti ne este prezentata o scrisoare scrisa de catre Mara, in care aceasta spune ca avocatul ei a sfatuit-o sa isi aleaga un nume nou si ca Mara Dyer nu este numele ei adevarat. Nu va puteti imagina cat m-a pus pe jar aceasta scrisoare! Vreau sa aflu acum ce se intampla cu Mara, dar va trebui sa mai astept, pentru ca saptamana aceasta nu am fost mult timp de citit volumul trei.

Sfarsitul cartii a fost genial. Ca si in primul volum, toata intriga asi toata actiunea mai importanta se aduna la sfarsit, iar cartea pur si simplu explodeaza. Sfarsitul ala… atat de plin de actiune, atat de multe schimbari de situatie si omg, bine ca am volumul trei! Altfel, cu cliffhanger-ul urias pe care ni l-a ‘oferit’ autoarea, as fi murit de ciuda daca nu aveam continuarea!

In concluzie, “The Evolution of Mara Dyer” este o continuare care nu dezamageste. Mi-a placut la nebunie. Seria aceasta face parte din seriile mele preferate acum si as vrea sa nu se termine niciodata. Il ador pe Noah, ador atmosfera ‘twisted’ a cartii, imi place povestea, imi place felul in care te captiveaza si felul in care autoarea se joaca cu mintea ta. Vreau mai mult! Cartea aceasta te lasa fara suflare si te face sa te uiti in continuu peste umar. Ador!

Nota: 5 stele din 5

Sapte pagini de Facebook care merita vizitate

In incercarea de a schimba un pic decorul, vreau sa vorbesc un pic despre cele sapte pagini de Facebook pe care eu le vizitez in fiecare zi. Cred ca merita sa le vizitati si voi, in special daca sunteti iubitori de citate sau iubitori de carti. Am sa va explic la fiecare pagina de ce apreciez pagina respectiva.

Vreau sa specific ca aceasta postare nu are scop publicitar. Pentru ca ador aceste pagini, vreau ca mai multa lume sa le viziteze si sa se bucuovie re cat mai mult de continutul minunat.

1. The Reading Room

the reading room 1

Sunt sigura ca daca sunteti utilizatori ai Facebook-ului si cititori inraiti stiti deja aceasta pagina. The Reading Room posteaza imagini si articole ce au legatura cu carti. Ca si cititor inrait, m-am regasit in multe dintre postarile lor si ador sa intru in fiecare zi, sa verific noile lor postari si update-uri. Daca vreti sa vizitati si voi aceasta pagina minunata, o puteti face cu un click aici.

2. Free.

free.

La descrierea paginii ‘Free.’, scrie ‘Personal blog’, asa ca imi este foarte clar ca pagina aceasta nu este facuta pentru ca administratorul sa castige bani. Urmarind continutul, am ajuns sa inteleg ca cel sau cea care detine pagina este pasionat de poezie, literatura buna si imagini vintage. La randumi fiind o mare admiratoare de vintage si poezie, ador sa intru in fiecare zi sa citesc noile postari si am multe imagini postate de ei salvate la mine in tableta. Am gasit cateva citate care ma reprezinta foarte bine si cred ca toata lumea ar trebui sa viziteze aceasta pagina, dand un click aici.

3. Word Porn

wordporn

Word Porn este o pagina care posteaza zilnic citate, in marea majoritate scrise de autori mari. Aceasta pagina abordeaza subiecte ca si povestile, cartile, citatele si viata in general. Daca va plac citatele, merita sa o vizitati aici.

4. Literatura is my Utopia

literature is my utopia

‘`Literature is my Utopia” se ocupa cu literatura, asa cum cred ca ati inteles deja dupa titlu. Ca si pe pagina ‘The Reading Room’, pe aceasta pagina puteti gasi cam tot ce vreti despre carti, scris, literatura si… cuvinte, in general. Este o pagina potrivita pentru toti cititorii. Puteti arunca un ochi aici.

5. Movie Quotes

movie quotes

Dupa cum bine stiti, imi plac filmele. Imi plac, de asemenea, si citatele din film, in special in care sunt din filmele mele preferate. Daca pagini despre literatura si carti am gasit, trebuia sa gasesc si o pagina despre filme. Si nu orice pagina, ci una mai speciala. Am gasit aceasta pagina in “Movie Quotes”, o pagina care posteaza citate din filme. Am gasit cateva filme foarte bune din cauza paginii acesteia si chiar imi place sa intru si sa vad ce au mai postat. O puteti verifica aici.

6. Tumblr

tumblr

Nu ma refer la site-ul tumblr, si la o pagina de Facebook numita ‘tumblr’, care posteaza update-uri si postari in genul celor de pe tumblr. Cred ca pagina aceasta este mult mai potrivita adolescentilor, pentru ca adminitratorii posteaza intamplari din viata lor, probleme si nelamuriri pe care le au si cred ca adolescentii se pot regasi in postarile lor. O puteti vizita aici.

7. Born to die

born to die

Din nou, Born to Die este o pagina mai mult pentru adolescenti. Imi plac mult postarile lor pentru ca sunt vintage si uneori mai… dark. ‘Born to die’ este o pagina care merita vizitata, cu siguranta. O puteti vizita cu un simplu click aici.

O alta pagina pe care merita sa o vizitati este…Bianca2b. Nu m-am putut abtine. :D Daca vreti sa stiti ce fac in fiecare zi, ce mai citesc, ce filme mai vad si daca vreti sa vorbim mai usor, o puteti face vizitand pagina de Facebook a blogului.

Acestea sunt paginile de Facebook pe care eu le vizitez foarte des. Daca aveti alte pagini pe care vreti sa mi le recomandati, chiar va rog sa o faceti. :)

 

 

Interviu cu Cristina Boncea, autoarea cartii “Octopussy”

Pentru aceasta Sambata frumoasa v-am pregatit un interviu cu una dintre cele mai tinere autoare din Romania. Cristina Boncea, la doar 17 ani, tocmai ce si-a lansat prima carte, sub titlul “Octopussy”. Cartea se gaseste pe rafturile editurii Herg Benet incepand din luna Martie a acestui an si poate fi comandata de aici.

Sunt foarte entuziasmata sa citesc cartea asta si o voi face cu prima ocazie pe care o am. Intre timp, haideti sa citim cu totii interviul cu Cristina!

Coperta_Octopussy-320x510

1. Buna, Cristina! Bine ai venit pe blog! Pentru inceput, spune-ne ceva despre tine.
Bună, Bianca! Mulțumesc pentru acest interviu și vreau să spun că blogul tău este unul dintre cele pe care le verific periodic pentru a vedea ce ai mai postat. Despre mine pot spune că mă numesc Cristina Boncea, am 17 ani și sunt elevă în clasa a XI-a la un liceu din București. De când eram foarte mică mi-a plăcut să citesc și am început cu diferite reviste pentru copii, continuând cu alte cărticele împrumutate de la bibliotecă. Cu scrisul, am început puțin mai târziu și acesta consta în poezioare destul de neinspirate însă așa am ajuns să scriu compuneri pentru școală, în clasele primare, care erau foarte apreciate de învățătoare. Pe la vârsta de 9-10 ani am început să scriu povestioare scurte și tot cam pe atunci m-am decis că vreau să scriu un roman. Nu am reușit însă să duc unul la bun sfârșit până în 2014, când m-am apucat să scriu “Octopussy”. Scrisul a fost mereu una dintre acele activități pe care nu m-am putut opri să o defășor, chiar dacă rezultatele nu erau mereu pe placul meu.

2. Stiu ca romanul tau de debut, “Octopussy”, tocmai a fost lansat la editura Herg Benet. Ne poti spune cateva cuvinte despre aceasta carte?

Poate suna dubios însă înainte să o scriu, m-am gândit că vreau să pun pe hârtie cel mai bolnav lucru pe care mi-l puteam imagina. Inițial, ideea mi-a venit bazat pe câteva vise de ale mele (unul dintre ele consta în imaginea a două gemene blonde, privind din pragul unei uși – mai târziu, acestea au devenit personajele principale ale romanului; un alt vis este spitalul în care a trăit o bună parte din viață una dintre aceste fete) dar multe scene din carte sunt bazate pe realitate, pe lucruri pe care le-am făcut sau le-am văzut. Nu am bazat personajele pe nicio persoană cunoscută mie însă povestea per-totală mi-a arătat că boala este deseori o caracteristică a minții umane și că nu e ceva exterior, demonic. Pe scurt, romanul Octopussy este o dovadă a faptului că indiferent cât de diferite sunt percepțiile oamenilor asupra vieții, mereu există ceva care le permite să conviețuiască și anume, însuși faptul că aceștia trăiesc.
3. Cat ti-a luat sa o scrii?
Am început cartea în ianuarie 2014 și am terminat-o prin iulie, însă țin să menționez că am luat câteva luni bune pauză așa că totul se poate rezuma la cele aproximativ două luni, de început și de încheiere.
4. Ai avut parte de dezamagiri in tot procesul de a scrie o carte si de o publica?
Nu, până acum nu am avut parte de nicio dezamăgire. Cartea este exact cum îmi doream eu să fie și mă bucur că mi-am văzut visul împlinit. Părerea mea este că greul acum începe, când Octopussy va ajunge la cititori și voi auzi părerile lor, care s-ar putea să nu fie întru totul pozitive. În orice caz, nu regret nimic și sunt doar nerăbdătoare să văd reacția cititorilor.
5. Cum te-ai simtit in momentul in care ai aflat ca urma sa iti fie publicata cartea?
Îmi amintesc perfect seara în care am primit răspunsul de la editură. Eram în camera mea, prin luna august și cred că am țipat de fericire. Mă tot gândeam că în sfârșit am reușit să realizez cu adevărat ceva, că talentul meu scriitoresc este în sfârșit validat de către o editură – și nu orice editură ci una pe care o urmăream de mult timp, pe care o adoram. Cred că a fost unul dintre cele mai fericite momente din viața mea și ardeam de nerbădare să-mi văd cartea pe rafturi. Acest lucru este acum incredibil și mă bucur că am ajuns până aici.
6. Ai vreun ritual zilnic pentru scris?
Nu scriu zilnic. Mă gândesc zilnic, subconștient, la idei pentru scris însă acestea continuă să vină sub forma viselor mele. Când reușesc să captez una dintre aceste idei și decid că reprezintă un material bun pentru scris, pur și simplu încep să scriu. Urăsc și sunt incapabilă să scriu după un plan. Tot ce scriu e ceva care îmi e necunoscut până și mie însămi, însă rezultatul mă mulțumește de obicei.
7. Cand scrii, asculti muzica? Daca da, cam ce putem gasi in playlist-ul tau?
Nu, sunt una dintre acele persoane care nu suportă zgomotul, nici când scrie și nici când citește. Totuși, aș putea numi câțiva artiști pe care îi ador și a căror muzică se potrivește cu romanul meu de debut; aceștia sunt Lana Del Rey, The Pretty Reckless, t.A.T.u, Soko, Cinema Bizarre și mulți alții.
8. Unde iti palce sa scrii?
Numai și numai acasă, în fața laptop-ului meu, în Google Docs ca să fiu sigură că documentele sunt salvate și nu există nicio eroare care să mă facă să rescriu un paragraf întreg. Dacă ar fi să-mi pot lua laptop-ul într-un alt loc liniștit, cu siguranță mi-ar plăcea să scriu undeva într-o grădină cu flori sau lângă un lac – în orice caz, undeva în natură.
9. De unde iti iei inspiratia?
După cum am mai spus, inspirația vine mereu prin visele mele. Dar, pe de altă parte, ador să includ părți din viața mea în tot ce scriu. Îmi place să scriu despre oamenii care sunt sau au fost importanți pentru mine cât și despre evenimentele care m-au afectat în vreun fel. Pot găsi inspirație în orice, fiind o persoană căreia îi place foarte mult să privească lumea exterioară. Dar, sinceră să fiu, nu știu cum reușesc să aduc pe plan conștient toate lucrurile pe care vreau să le pun într-o carte – magia constă în vise.
10. Cand ai inceput sa scrii?
Am încercat să scriu cu puțin înainte de a reveni serios asupra cititului (a existat o pauză de câțiva ani între școala primară și gimnaziu), adică, m-am apucat serios de acest lucru pe la doisprezece ani, să spunem. Pur și simplu nu suportam ideea ca o parte din viața mea să fie uitată, fără a fi scrisă pe undeva. Țineam un blog pe post de jurnal și o agendă în care continuam să scriu poezii. Primele mele încercări erau jalnice și nu mă reprezentau nici măcar atunci, însă important este că am reușit să-mi dau seama ce vreau să scriu aflând mai întâi ce NU îmi doresc să spun.
11. In afara de scris, ce alte pasiuni mai ai?
Îmi place să citesc, bineînțeles. Îmi place să fac cumpărături de orice gen și mai ales, să organizez chestii. Îmi place să trăiesc, să merg la Starbucks, să vorbesc cu prietenii mei. Un lucru concret este muzica – îmi place să cânt, însă acesta este un hobby pe care m-am hotărât să nu-l promovez prea tare.
12. Ce planuri de viitor ai?
Nu știu exact la ce facultate vreau să dau însă ceva pe profilul uman, în orice caz (psihologie, resurse umane, etc.). Nu mă pricep la științele exacte, oricât mi-aș dori să le înțeleg. Îmi mai doresc și să învăț foarte bine limba germană și poate să mă mut în Germania. Nu știu ce îmi rezervă viitorul dar, pe termen scurt, îmi doresc să public în continuare și să devin un autor de succes.
13. Ne poti impartasi pasaul tau preferat din “Octopussy”?
Amuzant e că m-am apucat zilele astea să recitesc romanul în copie fizică pentru a sublinia și a marca părțile pe care vreau să le parcurg pe la evenimente sau citatele pe care le-am postat deja pe Goodreads; în orice caz, am ajuns pe la jumătatea romanului și am ales următorul pasaj, bazat pe un fel de umor negru:
Gresia din baie. Zgomotul rotativ al mașinii de spălat. Găurile scurgerii din podea. Cada, wc-ul. Este dimineața zilei de 20 martie. Este ziua ei, fusese ziua ei, mă rog. Becks se aranjează la păr, se pregătește să plece undeva. Se simte supărată, dezamăgită, uitată, nu primise niciun cadou, ăsta e adevărul! D-aia e așa de debusolată. Deci se aranjează cu furie, își prinde părul și, într-un final, iese din baie.
Merge pe stradă fără să se gândească la ceva anume, se uită în jos, înspre picioare. E singură. Îi vine să plângă. Închide pentru o clipă ochii. Afară e întuneric. Totul e văzut pe fereastra camerei sale. E singură. Își amintește vag auzind niște sunete îngrozitoare înainte să plece de acasă. Sau… nici nu mai e sigură dacă pleca într-adevăr. Parcă s-ar fi sfârșit lumea. Aude zgomote pe hol, iar Candie intră în cameră.
— Ce faci, stai singură de ziua ta? o întreabă ea binedispusă.
Becks nu răspunde.
— Nu ți-a plăcut cadoul?
— Ce cadou?
Becks tresare. Deci chiar îl luase ceva de ziua ei.
— Cum adică? Ți l-ai dorit așa de mult! Credeam că ai văzut azi-dimineață… era în baie.
— Ce era în baie?
Candie o privește neîncrezătoare. Crede că face mișto de ea.
— Pisica.
— Mi-ai luat o pisică?
— Da. Era în baie. Hai să vezi, neatento.
Dar Becks se face albastră la față. Nu vrea să meargă acolo, din moment ce știe ce va găsi. Numai ghemotoace de blană. Nicio pisică.”

Multumim, Cristina, pentru interviu! Mult succes cu cartea!

In curand asteptati-va la o recenzie a cartii. Pana cand vin eu cu recenzia, ii puteti transmite Cristinei un mesaj prin comentarii sau puteti comanda chiar voi cartea ei.

Recenzie: “The Unbecoming of Mara Dyer” de Michelle Hodkin (“Mara Dyer” #1)

11408650 (1)

 

Detalii tehnice:

  • Publisher: Simon & Schuster Books for Young Readers
  • Format: Paperback | 456 pages
  • Dimensions: 142mm x 210mm x 36mm | 399g
  • Publication date: 23 October 2012
  • Publication City/Country: New York
  • ISBN 10: 1442421770
  • ISBN 13: 9781442421776
  • Edition statement: Reprint
  • Sales rank: 4,099

Descriere:

Mara Dyer believes life can’t get any stranger than waking up in a hospital with no memory of how she got there.
It can.

She believes there must be more to the accident she can’t remember that killed her friends and left her strangely unharmed.
There is.

She doesn’t believe that after everything she’s been through, she can fall in love.
She’s wrong.

Cartea poate fi comandata de pe Bookdepository.

Recenzie:

Pentru foarte mult timp, “The Unbecoming of Mara Dyer” a fost cartea pe care o vedeam peste tot. Am vrut sa o citesc din primul moment in care am auzit de ea si cu timpul, dorinta mea a devenit din ce in ce mai apriga. Toata lumea mi-o recomanda, toata lumea o citea, vedeam perfecta coperta peste tot, iar Noah Shaw era mereu idolatrizat pe blogurile pe care le urmaream. Trebuia sa o citesc, punct. Insa nu am avut ocazia sa o citesc pana acum… o saptamana. Cand insfarsit mi-a auns in maini, chiar si in format electronic (thank you, Amazon!), am fost incredibil de fericita. A doua zi, a mea era. Am inceput sa o citesc cat de repede am putut si nu m-am oprit pana cand nu am terminat-o. Sau asa vroiam. Viata a stat in calea mea si acestei carti de cateva ori, dar nu conteaza. Important este ca am citit-o intr-un final.
Chiar nu stiu cum sa descriu cartea aceasta. Nu va ingrijorati. Mi-a placut. Mi-a placut la nebunie, de fapt. Am adorat fiecare cuvant. Insa nu stiu exact ce cuvinte pot folosi pentru a o descrie. Este una dintre cartile acelea care pur si simplu te lasa fara cuvinte. “Mind-blowing” este cea mai buna expresie care poate descrie “The Unbecoming of Mara Dyer”.
Voi lua fiecare aspect in parte si imi voi spune parerea despre el. Cred ca acesta este cel mai bun mod de a scrie recenzia acestei carti.
Povestea + Intriga
Povestea este complicata, dar in acelasi timp frumoasa si captivanta.
Mara Dyer se trezeste intr-un spital, fara sa stie cum sau de ce a ajuns acolo. Nu are nici o amintire a accidentului care a pus-o pe ea intr-un spital si care i-a omorat iubitul, sora iubitului si, cel mai important, prietena cea mai buna. Moartea lui Rachel, prietena ei cea mai buna, a afectat-o atat de mult, incat Mara si familia ei se muta din orasul in care s-a petrecut tragedia. Mara este batuita de moartea prietenei ei si incearca in acelasi timp sa treaca peste, dar si sa isi aduca aminte ce s-a intamplat in seara aceea. Toate acestea in timp ce ea este eleva noua la un liceu din Miami. Acolo, Mara il va cunoaste pe Noah, cel care va intra in viata ei fara voia Marei.
Povestea incepe intr-un ritm mai linistit, iar intriga devine din ce in ce mai captivanta pe masura ce te adancesti in carte. Cartea incepe exact ca si o sonata de vioara – in pianissimo, iar pe parcursul cartii se “canta” in crescendo, iar la sfarsit se ajunge la un fortissimo care va lasa cititorul ametit si uluit. Intriga se acumuleaza si se construiesti atat de frumos, iar cand povestea ajunge la punctul culminant, este un pic coplesitor. Ridici capul din carte, te uiti imprejur, observi ca deja cerul are alta culoare decat atunci cand ai deschis cartea. Te intrebi ce naiba s-a intamplat in carte si te intorci repede la lectura.
Povestea Marei Dyer este cu siguranta foarte intunecata, extrem de incuracata, dar foarte captivanta si cu siguranta te va bantui. De asemenea, povestea este si foarte misterioasa. La fel ca si Mara, cititorul se intreba pe toata durata romanului ce naiba se intampla. Misterul ce o invaluie pe Mara nu te va lasa sa pui cartea jos.
In general, cred ca Michelle a stiut foarte bine cum sa dezvolte aceasta poveste, cum sa o scrie. Intriga este bine construita, misterul captiveaza cititorul, iar povestea este trista, dar totusi foarte frumoasa si foarte unica.
Un lucru pe care l-am apreciat a fost faptul ca povestea de dragoste nu este pe planul principal. Da, intre Mara si Noah se infiripa o frumoasa poveste de dragoste, dar nu aceasta este partea pe care se axeaza autoarea.
“What would you do if I kissed you right now?”
I stared at his beautiful face and his beautiful mouth and I wanted nothing more than to taste it. “I would kiss you back.
Personajele
Michelle a creat niste personaje cu totul si cu totul speciale. Incepand de la Mara, pana la parintii lui Noah, absolut toate personajele au cate o poveste de spus si ajungi sa le cunoasti foarte bine. Personajele lui Michelle sunt reale si foarte bine construite. Este drept ca nu mi-a placut de toate si cred ca lucrul acesta este perfect normal. Ca si in viata, nu toate personajele trebuie sa ne placa. Cred ca cele mai dezagreabile personaje sunt mama Marei si Anna.
Mara este un personaj care se dezvolta mult pe parcursul romanului. La inceput, ea este doar o fata foarte convuza, banuita de moartea prietenilor ei (la propriu) si foarte speriata. Ea nu stie ce vrea de la viata, dar incearca sa isi construiasca o noua viata in locul pe care l-a ales dupa tragedia prin care a trecut. Macinata de vina si extrem de frustrata din cauza ca nu isi poate aminti, Marei ii este foarte greu sa isi traiasca viata. In majoritatea timpului, ea este nervoasa, obosita, panicata si foarte, foarte speriata. Pana la sfarsitul cartii se va forma o schimbare evidenta, care o va transforma intr-o luptatoare care incearca sa isi protejeze familia si prietenii.
Noah ne este prezentat ca fiind un baiat care schimba iubitele ca sosetele. Cel putin la inceputul cartii, cand Noah este doar un baiat foarte atragator, dar extraordinar de enervant, cel putin in ochii Marei. Ura asta pe care i-o purta Mara lui Noah mi s-a parut un pic exagerata si nedreapta, sincera sa fiu. Nu intelegeam de ce il displace atat de mult, cand Noah chiar nu ii facuse nimic. Din fericire, pe parcursul cartii Noah isi va arata adevara fata de baiat grijuliu, care nu se rusineaza sa fie el insusi si sa spuna clar si raspicat ce vrea, foarte destept, dar clar in suferinta. Nu ai cum sa nu te indragosteti de el, doar un pic. Baiatul asta clar stie cum sa se comporte cu o fata.
Relatia dintre Mara si Noah este geniala. Replicile sarcastice pe care si le arunca reciproc, atractia evidenta dintre ei si felul in care au grija unul de altul… toate astea sunt lucruri incredibile si m-au facut sa ma indragostesc de ei imediat.
“You want me as much as I want you. And all I want is you.”
My tongue warred with my mind. “Today,” I whispered.
Noah stood slowly, his body skimming mine as he rose. “Today. Tonight. Tomorrow. Forever.”
La fel de mult mi-a placut si de Daniel. Daniel este al treilea personaj favorit al meu din carte. Tipul este un fratele perfect: grijuliu, iubitor, saritor si foarte destept. Imi plac mult scenele cu el.
Scrisul autoarei
Scrisul lui Michelle este foarte frumos. Desi simplu, este foarte frumos si autoarea stie cum sa transmita sentimentele care trebuie cu ajutorul scrisului ei. Cartea este usor de citit, iar scrisul “curge”, parca, de la sine. Paginile zboara de la sine si te trezesti la sfarsitul cartii ca vrei sa faci doua lucruri: sa scrii o carte la fel de buna ca asta si sa incepi volumul doi.
Citatele le stiti deja. Vi le-am aratat in postarea de aici. Sunt superbe si cred ca ati inteles-o deja.
Sfarsitul
Sfarsitul cartii este punctul culminant. Toata intriga, tot misterul si toate sentimentele personajelor se aduna acolo si carte explodeaza, pur si simplu. Ca si cititor, sfarsitul te va lasa fara cuvinte si te va face sa vrei sa citesti volumul doi imediat. Asta am si facut eu. Am fost norocoasa ca am reusit sa imi cumpar toata seria, asa incat am putut incepe volumul doi imediat ce am terminat volumul unu.
In concluzie, “The unbecoming of Mara Dyer” este o carte intunecata, care te va bantui. Citind cartea, te vei gasi complet fascinat/a de lumea creata de Michelle Hodkin si vei vrea sa citesti cat mai mult posibil. Misterul si intriga te vor face sa iti pui foarte multe intrebari, iar pentru a afla raspunsurile, va trebui sa citesti pana la sfarsitul. Cartea nu iti va da pace, iar pe masura ce te adancesti mai mult in carte, vei fi din ce in ce mai indragostit/a de Mara Dyer si lumea ei intunecata. De personaje te vei indragosti iremediabil, iar seria asta va ajunge printre seriile tale preferate. O recomand cu mare caldura!
Nota: 5 stele din 5

Trailer:

O melodie care imi aduce aminte de Mara & Noah si de povestea lor este Monster a lui Eminem cu Rihanna. Versul “you’re trying to save me, stop holding your breath” imi aduce aminte mult de cum se simte Mara in marea majoritate a timpului.

Citite in carti! (18)

De vreme ce ieri dimineata am terminat una dintre noile carti de care sunt dependenta, m-am gandit ca in seara asta sa va arat cateva dintre citatele mele preferate. Este vorba despre primul volum din seria “Mara Dyer” de Michelle Hodkin, adica “The Unbecoming of Mara Dyer”.

Am inceput cartea in weekend si ieri dimineata am termiant-o. A fost geniala si pentru ca a fost atat de buna, a trebuit sa ma apuc si de cartea a doua. Trebuie sa scriu recenzia la prima carte acum, dar pana sa fac asta, vreau sa va arat cateva dintre citatele mele preferate din aceasta carte superba. Si oh, ce greu a fost sa aleg numai cateva dintre toate citatele pe care le-am pastrat din acest volum!

11408650 (1)

 

  • “What would you do if I kissed you right now?”
    I stared at his beautiful face and his beautiful mouth and I wanted nothing more than to taste it. “I would kiss you back.”
  • “Thinking something does not make it true. Wanting something does not make it real.”
  • “You’re the girl who called me an asshole the first time we spoke. The girl who tried to pay for lunch even after you learned I have more money than God. You’re the girl who risked her ass to save a dying dog, who makes my chest ache whether you’re wearing green silk or ripped jeans. You’re the girl that I–” Noah stopped, then took a step closer to me. “You are my girl.”
  • “Have you kissed many boys before?” he asked quietly.
    His question brought my mind back into focus. I raised an eyebrow. “Boys? That’s an assumption.”
    Noah laughed, the sound low and husky. “Girls, then?”
    “No.”
    “Not many girls? Or not many boys?”
    “Neither,” I said. Let him make of that what he would.
    “How many?”
    “Why—”
    “I am taking away that word. You are no longer allowed to use it. How many?”
    My cheeks flushed, but my voice was steady as I answered. “One.”
    At this, Noah leaned in impossibly closer, the slender muscles in his forearm flexing as he bent his elbow to bring himself nearer to me, almost touching. I was heady with the proximity of him and grew legitimately concerned that my heart might explode. Maybe Noah wasn’t asking. Maybe I didn’t mind. I closed my eyes and felt Noah’s five o’ clock graze my jaw, and the faintest whisper of his lips at my ear.
    “He was doing it wrong.”
  • You could start a fire with the heat between you two.”
    “You’re mistaking bitter animosity for heartfelt affection.”
  • “In my rush, I hadn’t tied my shoelaces. Noah was now tying them for me.
    He looked up at me through his dark fringe of lashes and smiled. The expression on his face melted me completely. I knew I had the goofiest grin plastered on my lips, and didn’t care.
    “There,” he said as he finished tying the laces on my left shoe. “Now you won’t fall.”
    Too late.”
  • “What could I say? Noah, despite you being an asshole, or maybe because of it, I’d like to rip off your clothes and have your babies.”
  • “I hate you,” I muttered.
    Noah smiled wider. “I know.”
  • “You’re supposed to say, ‘All I want is your happiness. I’ll do whatever it takes, even if it means being without you.'”
    “Sorry,” Noah said. “I’m just not that big of a person.”
  • “I was warned about you, you know.”
    And with that half-smile that wrecked me, Noah said, “But you’re here anyway.”
  • “That mouth. Smoking was a bad habit, yes. But he looked so good doing it.”
  • “Where are you going?”
    “My God, you’re like the plague.”
    “A masterfully crafted, powerfully understated, and epic parable of timeless moral resonance? Why, thank you. That’s one of the nicest things anyone’s ever said to me,” he said.
    “The disease, Noah. Not the book.”
    “I’m ignoring that qualification.”
  • “Why do you always look like you just rolled out of bed?’
    ‘Because usually I have.’ And the way he raised his eye-brow at me made me blush.
    ‘Classy,’ I said.”
  • “Mara, I have never felt about anyone the way I feel about you. And when you’re ready for me to show you,” he said, brushing my hair to the side, “I’m going to kiss you.” His thumb grazed my ear and his hand curved around my neck. He leaned me backward and my eyes fluttered closed. I breathed in the scent of him as he leaned in and kissed the hollow under my ear. My pulse raced under his lips.
    “And I won’t settle for anything less.”
  • “Let me guess. A certain unkempt bastard with a panty-dropping smile?”

 

Gata, gata, ma opreasc! Pana la urma, trebuie sa va mai las si voua cate ceva de citit in momentul in care veti vrea sa cititi cartea, (moment care sper sa fie cat mai aproape), nu?

Daca aceste citate nu v-au convins sa cititi cartea, sper ca recenzia mea (care este va drum) sa va convinga.

Recenzie: “All the bright places” de Jennifer Niven

all the bright places

Descriere:

The Fault in Our Stars meets Eleanor and Park in this exhilarating and heart-wrenching love story about a girl who learns to live from a boy who intends to die.

Soon to be a major motion picture starring Elle Fanning!
 
Theodore Finch is fascinated by death, and he constantly thinks of ways he might kill himself. But each time, something good, no matter how small, stops him.

Violet Markey lives for the future, counting the days until graduation, when she can escape her Indiana town and her aching grief in the wake of her sister’s recent death.

When Finch and Violet meet on the ledge of the bell tower at school, it’s unclear who saves whom. And when they pair up on a project to discover the “natural wonders” of their state, both Finch and Violet make more important discoveries: It’s only with Violet that Finch can be himself—a weird, funny, live-out-loud guy who’s not such a freak after all. And it’s only with Finch that Violet can forget to count away the days and start living them. But as Violet’s world grows, Finch’s begins to shrink.

This is an intense, gripping novel perfect for fans of Jay Asher, Rainbow Rowell, John Green, Gayle Forman, and Jenny Downham from a talented new voice in YA, Jennifer Niven.

Includes a PDF Help Line Resource Guide and a Note Read by the Author.

Detalii tehnice:

  • Publisher: Penguin Books Ltd
  • Format: Paperback | 400 pages
  • Dimensions: 129mm x 198mm x 24mm | 277g
  • Publication date: 8 January 2015
  • Publication City/Country: London
  • ISBN 10: 0141357037
  • ISBN 13: 9780141357034
  • Sales rank: 1,481

Cartea poate fi comandata in engleza de pe Bookdepository.

Recenzie:

Am inceput aceasta recenzie de cel putin 5 ori. Am scris-o si rescris-o, iar rezultatul m-a nemultumit de fiecare data. Nu o voi mai sterge de data asta. O voi duce pana la capat, chiar daca nu vreau sa o scriu. Trebuie, pentru ca a venit vremea sa va spun cate ceva despre aceasta carte.
Imi este foarte greu sa scriu aceasta recenzie, asa cum cred ca ati inteles deja. Am terminat “All the bright places” in urma cu vreo trei saptamani si de atunci tot incerc sa scriu o recenzie care sa ma multumeasca. Incerc sa scriu o recenzie, punct. De fiecare data cand am vrut sa scriu aceasta recenzie, ceva m-a oprit. Cred ca stiu si ce este acel ‘ceva’.
“All the bright places” este una dintre cartile pe care le citesti, le adori si vrei sa le pastrezi pentru tine, dar in acelasi timp ai vrea ca toata lumea sa o citeasca si sa se bucure toata lumea de ea. Tot ce simt acum pentru cartea asta este un paradox, sincer. Vreau ca toata lumea sa o citeasca, in acelasi timp vreau sa fie doar a mea si sa nu se mai atinga nimeni de ea. O ador, dar o urasc pentru ca m-a facut sa trec prin toate astea. Ce vreau sa spun cu “astea”? Veti vedea mai tarziu. Si in ultimul rand, vreau sa o recitesc in momentul asta, dar in acelasi timp nu vreau sa ma ating de ea din nou, de frica ca isi va pierde din farmec.
Am descoperit aceasta carte din intamplare. Umbland pe Instagram, am vazut o poza cu o carte cu o coperta foarte interesanta. Am cautat-o pe GoodReads si aia a fost. Urmatoarea Sambata, in autobuz, a mea a fost cartea. Am inceput-o si nu vroiam sa o termin.
Lasati-ma sa v-o spun pe aia dreapta. “All the bright places” este una dintre cele mai reale, mai frumoase, mai bune si mai… ugh, perfecte! carti pe care le-am citit vreodata. Au trecut atatea saptamani de cand am inchis-o pentru ultima data, dar tot nu pot trece peste ea. Adica, uitati-va si voi la felul in care scriu recenzia asta. My mind is so blown by this book that I can’t put my thoughts together!
Am adorat cartea de la prima pagina. Stiu ca spun asta des, dar este adevarat! Inca de cand am citit primele cuvinte ale lui Finch, am stiut ca nu voi lasa cartea asta din mana prea usor. Si a fost adevarat. De fiecare data cand trebuie sa pun Kindle-ul jos, duceam o adevarata batalie cu mine. Am urat fiecare secunda in care nu eram prezenta in povestea celor doi protagonist si chiar daca mi-a luat sase zile sa o citesc, nu am facut-o pentru ca nu mi-a placut. Am facut-o pentru ca am vrut sa savurez fiecare cuvant si pentru ca nu vroiam sa se termine.
“The thing I realize is, that it’s not what you take, it’s what you leave.”
Va spun de la inceput ca am notat cartea aceasta cu sase stele din cinci. Este pur si simplu… geniala! Insa ca sa intelegeti de ce am notat-o cu atat de multe stele, va trebui sa analizez fiecare aspect al cartii in parte.
Voi incepe cu partea mea preferata.
Povestea
Cel putin, cred ca asta este partea mea preferata din carte. Mi-este imposibil sa aleg ce imi place cel mai mult la cartea aceasta minunata.
Povestea este sfasietoare. Frumoasa. Diferita. Unica. Plina de emotie. Captivanta. Amuzanta. Plina de un realism rar.
Cei doi protagonisti, Finch si Violet, traiesc cu o depresie care ii apasa in fiecare minut al vietii lor. Finch a fost parasit de tatal lui cand era copil, dupa ce a fost abuzat. Violet si-a pierdut sora intr-un accident pentru care se simte vinovata. Ambii for sa isi puna capat zilelor, dar ambii vor, mai mult decat orice, sa traiasca. La inceputul cartii, acestia se vor intalni intr-o circumstanta stranie, iar drumurile lor se vor intalni de multe ori. De atatt de multe ori, incat pana la urma ambii vor merge, pana la un punct, pe acelasi drum.
Finch vrea sa ii arate lui Violet ca viata este frumoasa si ca merita traita, cel putin de ea. Insa stie acesta ceva despre viata? Impreuna, Violet si Finch for incerca sa treaca peste evenimentele care le-au pictat cerul in umbre de gri. Povestea lor este plina de momente frumoase, atat emotionante si triste, cat si amuzante si pline de… viata, intr-un fel. A fost captivanta. Mi-a sfasiat inima, mi-a pus un zambet pe buze, m-am simtit libera, m-am simtit… in fiecare fel posibil in care un cititor se poate citi. Am ras, am plans, m-am cutremurat, am sperat, m-am indragostit, am experimentat orice sentiment posibil. In special durere, pentru ca este o poveste atat de realista, incat este dureroasa.
Aceasta poveste vorbeste despre depresie, pierdere, suicid, dragoste si despre cat de grea poate fi perioada de adolescenta. Cred ca aceasta carte este foarte importanta si potrivita pentru adolescenti, pentru ca multi dintre ei se vor regasi in probleme personajelor si in gandurile lor.
As descrie povestea aceasta ca pe o poveste foarte complexa, bine scrisa, bine planificata si foarte bine creata.
“You are all the colors in one, at full brightness.”
Personajele
Oh, jesus! Personajele. Personajele sunt unice, bine create, reale si foarte… palpabile. Mi-a fost foarte greu sa cred ca Violet si Theodore Finch sunt doar personaje. Sunt atat de reale! Deci, foarte bine create.
Theodore Finch este unul dintre cele mai originale si mai placute personaje ever. L-am adorat. Inca de la primul cuvant rostit de el, Theodore mi-a intrat la inima. Este foarte special. Este spontan, amuzant, destept, diferit, vede lumea asa cum este ea, stie, intr-un fel sa isi traiasca viata si stie sa se distreze. Atunci cand poate. Este romantic, grijuliu, sarcastic cand trebuie si cu siguranta stie cum sa faca o fata sa se simta iubita. Insa in tot acest timp, Theodore traieste cu povara unei depresii care il macina si de care se teme mai rau decat orice altceva.
Violet este o fata populara, dar retrasa, foarte trista, macinata de vina accidentului in care si-a pierdut sora, foarte talentata, iubitoare, diferita de celelate personaje feminine din carte si foarte grijulie cu persoanele pe care le iubeste.
Am adorat ambele personaje principale. Atat Finch, cat si Violet au ceva special. Insa impreuna, fac o echipa de milioane! Se potrivesc foarte bine si intr-adevar se completeaza. Povestea lor este atat de frumoasa pentru ca ambii se inteleg si incearca sa se ajute unul pe altul. Am adorat scenele dintre ei doi, pentru ca dialogurile dintre ei m-au facut sa rad, iar relatia lor m-a facut sa oftez. Un lucru m-a “dezamagit” putin. Ma asteptam ca Violet sa ii cedeze lui Theodore mai greu. Avand in vedere felul in care s-au cunoscut, am crezut ca lui Violet ii va trebui ceva mai mult timp pentru a-l accepta pe Theodore.
Mi-a placut mult faptul ca povestea a fost povestita de ambele personaje. Asta a facut ca experienta sa fie si mai intensa, pentru ca am putut intelege prin ce trece fiecare personaj.
“What if life could be this way? Only the happy parts, none of the terrible, not even the mildly unpleasant. What if we could just cut out the bad and keep the good? This is what I want to do with Violet – give her only the good, keep away the bad, so that good is all we ever have around us.”
Scrisul autoarei
OMG… <3 Jennifer este o autoare foarte talentata. A reusit sa isi creeze personaje reale, o poveste puternica, cu substraturi, si in acelasi timp a reusit sa scrie o poveste usor de urmarit. Stilul ei este potrivit adolescentilor, iar faptul ca a reusit sa diferienteze vocile celor doua personaje principale a fost un mare punct in plus. Nu multi autori reusesc sa creeze o diferenta atat de evidenta intre vocile personajelor si nu pot decat sa ma inclin in fata lui Jennifer.
Am strans cateva citate foarte frumoase pe care vi le voi arata intr-o alta postare si care sper sa va convinga ca aceasta carte merita citita.
Actiunea
Actiunea este in cea mai mare parte captivanta, iar ritmul cartii alert. Am urmarit povestea cu sufletul la gura, iar schimbarile de situatie mi-au facut inima sa bata mai repede. Au existat si momente in care ritmul a fost un pic lent, dar cred ca au fost necesare acestei povesti.
Sfarsitul…
Sfarsitul mi-a sfasiat inima. In bucati. OMG… <3 Nu mi-a venit sa cred in momentul in care am citit acel capitol. Refuzam sa cred ca este adevarat. M-am atasat atat de tare de persoanejele lui Jennifer, incat mi-a fost foarte greu sa citesc acel capitol. A durut, sincera sa fiu. Eram in autobuz si ma gandeam cum sa fac sa nu plang si sa nu dau cu Kindle-ul de toate gemurile autobuzului. Ca sa nu ma zic ca vroiam sa iau cartea de la inceput, ca sa ma asigur ca am citit sfarsitul care trebuia. Offf…. inca nu mi-am revenit.
In concluzie, “All the bright places” este o carte pentru toata lumea, dar as recomanda-o in special adolescentilor, care se pot regasi in povestea si in personaje. Povestea este minunata, trista si vesela in acelasi timp, iar cartea este perfecta pentru orice perioada din an. A fost o lectura perfecta si sper ca v-am convins. Merita. Zau. Duceti-va si comandati-o.
Nota: 6 stele din 5
“But I bring it up to let you know that this is the way I feel right now. Like Pluto and Jupiter are aligned with the earth and I’m floating.”

Music is everywhere! (30)

Inainte de a ma intoarce la studiat si la citit, vreau sa impartasesc cu voi o melodie care ma ajuta sa ma inveselesc zilele astea. Sunt sigura ca ati auzit-o macar o data, dat fiind ca este o melodie foarte cunoscuta. Vorbesc despre melodia celor de la Bastille, Pompeii. 

Melodia asta mi  se pare geniala. Atat ritmul, cat si versurile, videoclipul si mesajul acestei melodii ma fac sa ma indragostesc din nou de muzica. Este o melodie numai buna de ascultat in calatorii sau in lungile calatorii cu masina.

Enjoy! :)

But if you close your eyes, does it almost feel like nothing changed at all?

Recomandarea saptamanii (10)

Nu v-am mai recomandat ceva de multe saptamani. Desi am vazut multe filme numai bune de recomandat, nu am avut nici timpul, nici dispozitia necesare sa postez prea mult pe blog. Dar astazi nu mai pot amana acest moment, pentru ca ieri am vazut unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut vreodata. Nu am cum sa nu vi-l recomand, pentru ca merita vazut si sunt sigura ca va va placea.

Este vorba despre “Love, Rosie”, film ce a debutat anul trecut in unele tari si de-abia luna asta in alte tari. ‘Love, Rosie’ este ecranizarea cartii cu acelasi titlu scrisa de Cecelia Ahern, iar actorii din rolurile principale sunt Lily Collins si Sam Claflin.

love rosie poster

Am vazut filmul dintr-o prostie, sincera sa fiu. Pur si simplu am vazut un status pe Facebook despre el, am intrat pe IMDb sa vad despre ce e, l-am vazut pe Finnick (fanii ‘The Hunger Games’ vor intelege :D), am cautat filmul si am inceput sa ma uit la el. Ma bucur mult ca l-am vazut si sunt sigura ca il voi revedea in curand. A fost genial!

love rosie 1

“Love, Rosie” a fos unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut. Povestea mi-a placut foarte mult. Este romantica, dar in acelasi timp poti lua cateva lectii despre viata, prietenie si dragoste. Dupa ce am vazut acest film, mi-am dat seama ca viata este prea scurta, iar dragostea prea importanta pentru a o rata din cauza fricii si a orgoliului.

love rosie 2

Uitandu-ma la “Love, Rosie” am ras, aproape ca am plans, m-am enervat, am fost fericita, am fost geloasa si am experimentat orice sentiment posibil. Este un film care te face sa te simti, care nu te plictiseste si care te prinde de la inceput. Personajele trec prin tot felul de situatii, atat amuzante cat si foarte triste. Nu ai cum sa te plictisesti in timp ce vizionezi acest film. Este un film romantic extrem de bun si de captivant.

love rosie 3

Personajele mi-au placut tare mult. Atat Rosie, cat si Alex mi s-au parut personaje foarte interesante, iar povestea lor mi s-a parut emotionanta si m-am putut regasi in ea.

love rosie 4Actorii mi-au placut la nebunie. M-am bucurat mult sa il vad pe Sam Claflin si in alt rol decat rolul lui Finnick din ‘The Hunger Games’, iar Lily Collins mi-a demonstrat, din nou, ca este o actrita buna. Ambii actori si interpretarile lor m-au emotionat, pentru ca au reusit sa transmita exact sentimentele si atmosfera necesara acestui film.

love rosie 5

Cu siguranta recomand acest film, in special romanticilor incurabili! Mi-a placut la nebunie, sfarsitul l-am adorat, iar acum sunt disperata sa citesc cartea. A citit-o cineva? Am nevoie de pareri. :)

Sunt sigura ca va veti bucura toti de acest film. Sper ca v-am convins sa il vizionati!

Haideti sa vedem cateva detalii tehnice despre film.

Distributia:

Lily Collins Lily Collins
Sam Claflin Sam Claflin
Christian Cooke Christian Cooke
Greg
Jaime Winstone Jaime Winstone
Ruby
Suki Waterhouse Suki Waterhouse
Bethany
Tamsin Egerton Tamsin Egerton
Sally
Jamie Beamish Jamie Beamish
Phil
Lorcan Cranitch Lorcan Cranitch
Dennis Dunne
Ger Ryan Ger Ryan
Alice Dunne
Lily Laight Lily Laight
Matthew Dillon Matthew Dillon
Toby (12 yrs)
Rosa Molloy Rosa Molloy
Sadbh Malin Sadbh Malin
Clare
Nick Lee Nick Lee
Herb
Damien Devaney Damien Devaney
Man in the Lift
Ciaran McGlynn Ciaran McGlynn
Dick
Jusin Holmes Jusin Holmes
Jonathan
Art Parkinson Art Parkinson
Max Cleary Max Cleary
Joey Dunne
Aaron Kinsella Aaron Kinsella
Toby (6 yrs)
Lara McDonnell Lara McDonnell
Rosie (10 yrs)
Beau Rose Garratt Beau Rose Garratt
Rosie (6 yrs)
Tom John Kelly Tom John Kelly
Alex (10 yrs)
Tighe Wardell Tighe Wardell
Alex (6 yrs)
David Crowley David Crowley
Policeman Adam
Róisín O'Donovan Róisín O’Donovan
Midwife
Jonathan White Jonathan White
Mr. Simpson
Marion O'Dwyer Marion O’Dwyer
Mrs. Casey
Kris Edlund Kris Edlund
Airline Official
Stephen Mullan Stephen Mullan
Hotel Manager
Jennifer Laverty Jennifer Laverty
Shop Assistant
Donking Rongavilla Donking Rongavilla
Business Man Hotel
Jake Manley Jake Manley
Alex’s Boston Friend 1
Brook Jones Brook Jones
Alex’s Boston Friend 2

Trailer:

Deci, a mai vazut cineva acest film? Pareri? :)