Pro sau contra…? (35)


Astazi vreau sa vorbim despre ceva care ma ‘apasa’ de mult. Imprumutatul cartilor.

Voi imprumutati carti?

Eu, sincera sa fiu, nu o fac. Nici macar la cei mai apropiati prieteni.

Da, am imprumutat de vreo 2-3 ori o carte. Si, daca nu ma insel, am impurmutat aceeasi carte la doua persoane: “De veghe in lanul de secara” am dat-o si profesoarei mele de romana, si matusii mele, cred.

Si stiu ca nu mi-a placut experienta, pentru ca, oricat de tare ai avea incredere intr-o persoana si oricat de multa grija ar avea de carti, tot te ingrijorezi ca o va pierde si ca nu iti vei putea lua parte din suflet inapoi. Iar cateodata, persoanele la care nu te astepti nu au grija de cartea ta.

Ca si profa de romana. Imi aduc aminte ca era o tipa care citea foarte mult, si stia multe despre carti. Avea niste ochelari mari, asemanatori cu a lui Eliade si citea mai mereu. Stia multa romana, si era o profesoara foarte buna, chiar daca mult prea ironica si mult prea severa. Daca ii intrai in gratii si erai elev bun si invatai, nu avea nimic cu tine.

Odata ne-a zis ca vrea sa citeasca ‘De veghe in lanul de secara’. Iar eu, neavand ce face, i-am zis ca o am si ca am citit-o. Binenteles ca m-a intrebat daca as putea sa i-o impumut. Va dati seama ca nu aveam cum sa o refuz, deci la urmatoarea ora i-am adus-o.

Daca imi aduc bine aminte, profa mi-a adus cartea dupa doua saptamani si ceva. Imi era rusine sa o intreb cand mi-o aduce, dar totusi eram putin ingrijorata. Cand mi-a adus-o, mi-a adus-o cu o pata de cafea pe ea, colturile indoite si coperta indoita. Nu i-am zis nimic, pentru ca nu am vrut sa o jignesc, dar am fost foarte dezamagita si intr-un fel suparata.

Cu matusa-mea nu am patit asa, pentru ca ea stie sa aiba grija de carti. Dar tot nu m-am simtit foarte bine cat timp am avut cartea la ea.

Experienta cu profa de romana m-a invatat cateva chestii. Si mi-a luat increderea in oameni straini cand vine vorba de cartile mele.

Nu, nu impurmut carti si nici nu imi place ideea de a impurmuta o carte.

Cartile sunt parte din noi si din sufletul nostru. Fiecare carte in parte conteaza ceva pentru noi si e o mica parte din noi, din sufletele noastre. E ca si cum ti-ai da copilul altcuiva sa aiba grija de el. Sau ca si cum ai rupe o bucatica din tine si ai da-o altcuiva, iar acel cineva iti va inapoia bucatica din tine murdara, sfasiata si mai mica decat i-ai dat-o.

Terminand cu metaforele, ideea mea e ca nu imi place sa cumpar o carte si sa o las in mainile altcuiva. Vrei sa citesti o carte? Cumpar-o! Sau impurmut-o de la cineva care nu isi iubeste cartile la fel de mult. Dar nu o imprumuta de la un bookaholic, stiind ca nu o vei putea citi intr-o saptamana si ca i-o vei aduce murdara, indoita s.a.m.d.

Si, sincera sa fiu, nici nu mi se pare normal ca eu sa strang bani de pe unde apuc si altcineva sa o citeasca pe ‘spatele’ meu. Da, stiu ca suna a egoism si stiu ca sunt egoista , dar eu asa cred si asa voi crede toata viata mea.

Nu, nu imi place nici sa citesc carti imprumutate, pentru ca nu ma pot bucura de carte. Mereu trebuie sa am grija sa citesc cat mai repede, sa o tin asa incat sa nu se indoaie si sa nu o murdaresc. Nu pot sa o iau cu mine in oras/ pe autobuz sau la scoala pentru ca mi-e frica sa nu se intample ceva. Si, pe cealalta parte, mi-e frica sa nu ma atasez prea tare de o carte si sa trebuiasca sa o dau.

Personal, zic sunt contra cartilor impumutate. Voi ce parere aveti? Pro sau contra?

Advertisements

11 thoughts on “Pro sau contra…? (35)

  1. Contra. Am imprumutat unei colege, mai demult, o carte pe care dorea sa o citeasca. Mi-a adus-o de-abia peste o luna (mai ales pentru ca in fiecare zi ii spuneam: “Ai grija de carte!”, “Cat iti ia sa o citesti?”, “Cand mi-o aduci?”), murdara, colturi indoite, iar cand am vazut felul in care mi-a adus cartea parca s-a rupt ceva din sufletul meu. Desigur, am luat cartea si am obligat-o sa imi cumpere alta. Si nici in ziua de azi nu am mai vorbit cu ea. De atunci, cine imi cerea imprumut o carte, ii spuneam ca nu l
    In plus, daca vrei sa imprumuti o carte, te poti duce la o biblioteca.

    Like

    1. Imi pare rau sa aud de experienta ta cu ‘prietena’. Ai procedat foarte corect, si poate data viitoare, daca mai imprumuta o carte, prietena ta va invata sa aiba grija de o carte!

      Like

  2. Ceva timp, si eu am fost la fel. Nu imprumutam cartile mele nimanui si, la fel, simteam o grija constanta. Inca o simt, cand imprumut carti. Si prima data s-a intamplat cand eram “prietena” cu o tipa, ei bine, nu prea, dar oricum, i-am imprumutat o carte si ea mi-a adus-o, ce-i drept, intr-o conditie foarte buna si dupa a continuat sa mai ceara si ma enerva si i-am cerut si eu o carte, pentru ca auzisem ca era o carte buna si m-am gandit sa o incerc, plus ca mi-era mai la indemana. Apoi mi-am dat seama ca ar trebuie si sa imprumut carti, pentru ca nu pot sa dau chiar atat de mult bani mereu si ca nu pot sa cumpar toate cartile din lume. O vreme am imprumutat o groaza de la biblioteca publica, dar de vreo trei luni n-am mai facut-o si ma bucur, vreau sa citesc si cartile mele.

    Deeci, sa zicem ca sunt contra. Dar nu categoric.

    Like

    1. Sa stii ca eu nu am imprumutat niciodata carti de la biblioteca. In mare parte din cauza ca biblioteca din Barlad nu avea titlurile pe care le cautam eu.
      Intr-adevar, cateodata nu-ti permiti sa cumperi carti si atunci esti nevoita sa imprumuti. Ce-i drept, eu nu am avut de la cine sa imprumut in Romania, pentru ca “prietenele” mele nu citeau. Aici, nu prea citesc in greaca.

      Like

  3. Pana acum am imprumutat maxim 5 carti. Dintre care 3 i le-am dat celei mai bune prietene ale mele pe care ma tot chinui de un an sa o fac sa citeasca, dar nu imi prea iese. Pana acum nu am avut experiente neplacute, si mi-au fost returnate in stare perfecta, ce-i drept a durat ceva timp pana sa le recuperez dar ma bucur ca acum sunt acasa alaturi de mine :))
    Cat despre imprumutat carti, am un fel de ,,contract” cu biblioteca, este furnizorul meu de carti ^.^

    Like

    1. E foarte bine daca imprumuti cuiva in care ai incredere si stii ca ti le aduce in stare perfecta. Sunt, ce-i drept, si oameni care au grija de carti. Dar pana sa ii gasesti pe aia, saracele carti au de trecut prin ceva ‘cosmaruri’.
      Sper sa reusesti sa o faci pe prietena ta sa citeasca!

      Like

  4. Intre.. Intr-un fel sunt mereu putin goala cand o carte e imprumutata! Insa, eu imprumut foarte des carti pentru ca am incredere in respectivele persoane si pana acum nu am trecut prin nicio experienta urata! Si eu citesc carti imprumutate si mi se pare minunat cand altcineva vrea sa imparta ceva frumos cu tine. Imprumut carti colegilor, prietenilor, elevilor din alte clase, profesorilor si rudelor.. Cel mai tara imi place , insa, sa ii imprumut celei mai bune prietene carti pentru ca ia cu ea cartea la scoala mereu si profei de franceza care imi aduce extrem de repede cartile inapoi si imi impartaseste parerile.

    Like

    1. E foarte frumos cand imprumuti carti unei persoane de care esti apropiata si cu care poti schimba pareri! Eu, una, nu am avut niciodata o prietena atat de apropiata, care sa sti citeasca. Si da, poate ca daca aveam, postul asta ar fi fost un pic diferit. Eh, dar ce sa-i faci?!

      Like

      1. Eu am reusit sa o “contaminez” pe prietena mea cea mai buna cu cititul. Chiar si asa, inainte sa ii imprumut o carte, o citesc eu ca sa fiu sigura ca nu o sa-idisplaca, ii stiu foarte bine gusturile si mereu e multumita de cartile pe care i le imprumut.

        Like

      2. Eu i-am facut cadou prietenei mele cele mai bune o carte de ziua ei. Nu stiu daca a citit-o inca (mereu uit sa o intreb), dar avand in vedere ca nu mi-a spus nimic de ea inca, nu cred. Oricum, slabe sanse sa o corup pe ea sa citeasca…

        Like

      3. Reactia pe care o asteptam eu de la ea, a sosit dupa o carte pe care stiam sigur ca o va iubi, e vorba de Divergent. iar apoi, i-am imprumutat Jurnalul unui adolescent timid.
        Ea e un fel de Charlie si cu siguranta viseaza sa poata fi precum Tris. Eu asa m-am gandit la cartile pe care i le-am imprumutat si pe care vreau sa i le imprumut: cum e- cu ce personaj o asociez, si ce fel de persoane adora, ce persoane apreciaza, dar nu indrazneste sa fie ca ele si am gasit alte titluri.. Daca nu vrea sa citeasca o carte, innebuneste-o cu citate din ea, cu o anumita scena, si poate ca va deveni curioasa. 😀

        Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s