Interviu cu Rucsandra Tudoran, autoarea cartii “Spitalul celor pierduti in iubire”


Citeste, scrie, traieste si iubeste – toti o stim pe Rucsandra. Fie de pe blogul ei, fie de pe Facebook sau, de anul trecut, prin cartea ei, ‘Spitalul celor pierduti in iubire’. Rucsandra are o pasiune pentru carti si tot ce e frumos, iar astazi o cunoastem un pic mai bine. Am realizat un interviu cu ea, interviu care mie, personal, imi place enorm de mult. Cartea ei n-am citit-o inca, dar e in plan. Trebuie sa fac rost de ea mai intai.

Mi-a facut placere sa o intervievez pe Rucsandra si sper ca si voua va va face placere sa cititi acest interviu, in care Rucsandra (sau Rucsi, asa cum o putem gasi pe Facebook) vorbeste despre ea, despre pasiunile ei si despre cartea ei.

1. Buna, Rucsandra! Pentru inceput, spune-ne ceva despre tine.

7136250
Bună, Bianca. În primul rând, mă bucur enorm că ai solicitat acest interviu, să-i zic așa. Niciodată nu am fost bună la descrieri când vine vorba de propria-mi persoană, dar o să încerc. Sunt o persoană sensibilă, iubesc ploaia și ceaiul și iubesc oamenii și inteligența lor. Ador să citesc și să scriu, mai ales să scriu.

2. Cine – sau ce- te-a facut sa fii o cititoare?
Pentru asta dau vina pe Harry Potter. Această serie a fost prima mea întâlnire cu lectura. Înainte de asta uram tot ce ținea de citit și cărți. Nu puteam să mă văd o cititoare, dar iată-mă.

3. Stiu ca e o intrebare dificila, dar curiozitatea nu ma lasa in pace. Care e cartea ta preferata?
Și eu îmi pun această întrebare foarte des și o să-ți dau același răspuns pe care mi-l dau și mie: toate cărțile pe care nu le-am citit.

4. Daca ar fi sa citesti un singur autor pentru tot restul vietii tale, care ar fi acela?
Asta da întrebare grea. Nu pot să aleg un singur autor. Fiecare are ceva special și transmite altceva prin ceea ce scrie. Fiecare om care scrie este frumos în felul lui și nu aș putea să aleg între atâtea idei și sentimente minunate. Ar fi o teroare să citesc un singur autor știind că și alții au abordat subiectul acela și eu nu pot să văd și alte perspective.

5. Stiu ca anul trecut ti-a fost publicata prima carte, “Spitalul celor pierduti in iubire”. Titlul e superb. Cum ti-a venit ideea carti?
Nici eu nu am știut că este o carte până am văzut finalul. Doar scriam și scriam și scriam până am ajuns să văd că se conturează ceva. Cartea am scris-o cu mult timp înainte de a fi publicată și când am terminat-o nu m-am gândit că o să ajung să o țin în mâini.

6. Imi place coperta foarte mult si, desi inca nu am citit-o, cred ca se potriveste cu povestea. Cine a realizat-o?

17838853
Da, coperta este unul din lucrurile de care sunt tare mândră. A fost realizată de o prietenă, Laura Pop, pe care am cunoscut-o datorită cărții. Un coleg de-al meu m-a pus în legătură cu ea și am știut de la prima conversație că ea va fi cea care-mi va face coperta. Eu aveam altă idée pentru ea, dar mă bucur enorm că nu m-a ascultat.

7. Ce ai simtit cand ti-ai vazut cartea pe rafturi?
Cartea mea nu a ajuns în librării, dar îți pot spune ce-am simțit când, la o petrecere, prietena mea Cristina Mara ignora total distracția și stătea cu cartea în brațe și citea la lumina telefonului. Cristina este o petrecăreață de felul ei și era ceva ireal să o văd că citește pe o petrecere și ceea ce citește să fie al meu. A fost nemaipomenit.

8. Ai intampinat greutati?
Cred că fiecare persoană care scrie întâmpină greutăți și eu nu am făcut exceăție de la regulă. Am avut temeri, n-am știut cum va fi privit acest lucru cu publicarea sau cum voi fi privită după el. Mi-a fost teamă că lumea din jurul meu își va schimba comportamentul față de mine.

9. Care a fost cel mai frumos moment din momentul in care ai anuntat ca iti vei publica cartea?
Fața tatălui meu.
Eu și tata am avut o relație destul de apropiată când am fost mică, dar cu trecerea anilor ne-am distanțat. Nu știu de ce. Când le-am spus că o să public cartea, am văzut ceva în privirea lui care mi-a confirmat că încă mai avem ceva din ce a fost cu mult timp în urmă; nu era totul pierdut.

10. Ce planuri de viitor ai? Mai pregatesti vreo carte?
De obicei nu-mi fac planuri, mai ales când vine vorba de scris. De publicat, cu sigurață că o să mai public, dar încă nu știu ce.

11. Scrii in fiecare zi?
Nu, nu scriu în fiecare zi. Depinde ce mi se întâmplă sau cum mă lovește inspirația. La mine e un întreg proces care trebuie parcurs înainte să scriu. Am nevoie neaparat de o doză de tristețe, țigări și câteva pliculețe de ceai.

12. Ce fel de muzica putem gasi in playlist-ul tau?
Muzică… depinde de stare, dar de obicei ascult melodii calme, care au un mesaj și care mă fac să simt ceva. Îți las câteva exemple:
Delilah – Love You So, Strong for me
Demi Lovato – In Case, Wariorr, Shouldn’t come back
Vama Veche- Zmeul, Fata în boxeri și tricoul alb

13. Te regasesti cu vreunul dintre personajele pe care le-ai creat pentru Spitalul celor pierduti in iubire”?
În carte există doar 4 personaje, dintre care doar 2 puternic conturate. Personajul care vorbește pe parcursul cărții este clar un alter ego al meu.

14. Cred ca multa lume se intreaba asta. Care a fost procesul de publicare a cartii?
Cum am mai spus, nu am știut de la început că va fi o carte. Eu doar scriam, până mi-am dat seama că poate deveni ceva palpabil. Tot ce își pot spune este că am urât periaoda în care a trebuit să aștept telefonul de la editorul meu să-mi spună că au ajuns cărțiile.

15. Am vazut ca ai primit nenumarate laude si recenzii pozitive. Citesti recenziile care iti sunt scrise? Te influenteaza vreun pic?
Sincer, am citit toate recenziile. Eram foarte curioasă să văd ce părere are lumea despre carte, cum a fost primită sau care sunt cerințele. Am făcut greșeli, ca orice om care face pentru prima dată un lucru. Da, am văzut că majoritatea recenziilor sunt pozitive, dar cred că lumea este prea drăguță. Totuși, ele nu-mi influențează în nici un fel scrisul, pentru că orice părere ar avea cei din jurul meu tot timpul o să scriu ceea ce simt, indiferent că e greșit sau nu.

16. Si ultima intrebare, dar nu cea din urma… Ne-ai putea impartasi un mic paragraf din carte?
Sigur, cu mare drag.
” Iubirea este chimie pură…dar și în chimie există explozii.
Iubirea este anatomie pură…dar și în organism există boli și dereglări, anomalii.
Iubirea este totul…dar totul este un nimic.
Totul este o continuitate amețitoare, un deja-vu continuu, o ruletă rusească de care mă lovesc instantaneu.
Fiercare noapte mă conduce la zi, fiecare zi mă conduce la noapte, fiecare iubire mă conduce spre o suferință, fiecare suferință spre o altă iubre. La fel cum fiecare planetă își reia traiectoria orbitei, la fel cum ochii mei se roteau văzându-i pe ai tăi.
Un cerc din care nimeni nu scapă, un cerc în care suntem prinși cu toții…un cerc condus de nimeni.
Cercul vieții și al morții, cercul iubirii și al indifenței, cercul zâmbetelor și al lacrimilor, cercul albului și cercul negrului, cercul neantului și cel al perfecțiunii luminii, cercul verii și cercul iernii, cercul roșului și cel al violetului.
Un cerc în care noi ne țineam strâns de mână…sau cel puțin așa credeam.”

Superb! Trebuie neaparat sa citesc cartea Rucandrei, pentru ca sunt sigura ca imi va placea! 🙂

Daca ati citit “Spitalul celor pierduti in iubire”, ridicati o manuta! Daca nu, ridicati doua! 😉

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s