Recenzie: “Fangirl” de Rainbow Rowell


wpid-19174917_zpsfc098c7b.jpg

Descriere:

Cath and Wren are identical twins, and until recently they did absolutely everything together. Now they’re off to university and Wren’s decided she doesn’t want to be one half of a pair any more – she wants to dance, meet boys, go to parties and let loose. It’s not so easy for Cath. She’s horribly shy and has always buried herself in the fan fiction she writes, where she always knows exactly what to say and can write a romance far more intense than anything she’s experienced in real life. Without Wren Cath is completely on her own and totally outside her comfort zone. She’s got a surly room-mate with a charming, always-around boyfriend, a fiction-writing professor who thinks fan fiction is the end of the civilized world, a handsome classmate who only wants to talk about words …And she can’t stop worrying about her dad, who’s loving and fragile and has never really been alone. Now Cath has to decide whether she’s ready to open her heart to new people and new experiences, and she’s realizing that there’s more to learn about love than she ever thought possible …

Cartea poate fi comandata de pe Bookdepository.

Recenzie:

Am terminat “Fangirl” acum cateva zile, dupa ce a stat pe lista mai bine de un an. Nu am reusit sa o citesc mai repede pentru ca o aveam in eBook si mi s-a parut un pic dificila de citit in formatul asta. Insa acum vreo saptamana aveam cativa banisori si m-am gandit sa trag o fuga pana la librarie. Nu aveam nimic specific in minte si aproape ca m-am dat batuta cand am vazut ca nu gaseam nimic pe rafturile librariei. Eram la ultimul raft cand am vazut-o. “Fangirl” in toata gloria ei. Ultima copie! Va vine sa credeti?! Ultima! Ce noroc! Apoi, cand mi-am mutat ochii mai jos, am vazut si “Eleanor & Park” si normal ca a trebuit sa o iau si pe aia. Si uite asa m-am intors eu acasa cu doua carti pe care nu planuiam sa le iau prea curand.
Imediat ce am terminat cartea pe care o citeam atunci, m-am apucat de “Fangirl”. Nu stiam la ce sa ma asteptam, dar stiam ca imi va placea.
Ei bine, dragii mei, nu am avut dreptate. “Fangirl” nu mi-a placut. “Fangirl” mi-a intrat in oase, m-a obsedat zile la randul si nu m-a lasat sa o las din mana. Am adorat-o inca de la inceput si imi pare bine ca am luat-o. Va spun, trebuie sa o cititi!
“Fangirl” m-a tinut captiva intre paginile ei inca de la inceput. E una dintre cartile pe care nu o citesti. O respiri, o mananci pe paine si devii dependenta de ea. “Fangirl” e cartea perfecta pentru zilele cand ai o stare proasta si ai nevoie disperata de ceva care sa te scoata din acea stare. De fapt, ‘Fangirl’ e perfecta pentru toate perioadele, pentru toate starile si pentru toata lumea.
“Fangirl” este cartea care descrie cel mai bine generatia noastra. Sunt sigura ca toti adolescentii din lume s-ar putea regasi fie in personaje, fie in poveste. Nu cred ca exista vreo alta carte care sa “reprezinte” genatia fandom-urilor mai ine ca “Fangirl”.
Pe coperta cartii scrie “A tale of fanfiction, family and first love”. Nu cred ca exista mod mai bun de a descrie aceasta poveste. In “Fangirl” am gasit o inedita poveste despre familie, prietenie, dragoste si fanfic. Nu cred ca puteam sa cer mai mult de atat.
Cartea asta are putin din toate: romance, probleme tipic adolescentilor, multe discutii despre carti, personaje geniale, dar totusi realiste si normale, doar un strop de drama si multe scene si replici amuzante. Totusi, oricat de lejera ar parea, este o carte care abordeaza subiecte mult mai serioase decat multe carti de pe piata la ora actuala.
In primul rand, cred ca multi adolescenti se pot regasi in anxietatea lui Cath si frica de a iesi in lume. Si eu, la randul meu, am momente cand nu vreau sa ies din casa si de multe ori nu vreau sa dau cu ochii de lume. Insa consider ca autoarea a aratat lumii ca viata e mult mai frumoasa daca iti invingi temerile. Daca risti, macar putin, si iesi din carapacea ta, e o alta lume afara care te asteapta cu bratele deschise.
“Fangirl” mi-a aratat ca orice e posibil. Chiar si dragostea in locuri unde nu credeai ca e posibil sa o gasesti. Tot ce trebuie sa faci e sa iesi din tine si sa incerci sa comunici cu lumea din jur.
Majoritatea adolescentilor se pot regasi, la fel de bine, si in dramele familiale prin care trece Cath. Toti ne-am ne-am certat cu fratii sau ne-am displacut,chiar si pentru o secunda, parintii. Am apreciat faptul ca Cath a gandit mereu rational si niciodata nu s-a lasat coplesita de sentimente, fie ele bune sau rele. Pentru Cath, familia e familie, un lucru pe care nu multi il stiu. M-am regasit in acest aspect. Pentru mine, ca si pentru Cath, familia este cel mai important lucru.
Desi Cath nu are multi prieteni si nu e exact o tipa foarte populara, ea isi pretuieste prietenii si tine la ei foarte mult. Ea isi respecta prieteni si promisiunile. Ei, atunci cand poate. Am inteles de ce s-a suparat pe Nick si de ce nu a vrut sa il ajute mai aproape de sfarsit. Si eu as fi facut acelasi lucru, pentru ca Nick a tradat-o atunci cand ea l-a ajutat.
Cartea asta e plina de situatii din care adolescentii, dar si adultii ar putea invata. Cred ca “Fangirl” a prins atat de mult la public pentru ca e o carte reala, iar cititorii se pot regasi in personaje si in situatiile in care sunt pusi acestia. Rainbow Rowell este probabil singura autoare care intelege cu adevarat adolescentii si generatia noastra. De multe ori m-am intrebat cum de a stiut sa descrie un adolescent si trairile ei atat de bine. Se vede ca Rainbow isi aminteste foarte bine cum e sa fii adolescent, indragostit si putin ciudat.
Stilul ei de a scrie mi-a placut enorm de mult! E adresat adolescentilor: usor, amuzant, cu o doza de dramatism si seriozitate pe care toti adolescentii o au in ei, uneori complicat, dar foarte usor de urmarit. Uneori aveam impresia ca ascult o adolescenta spunandu-si povestea de dragoste.
De Cath mi-a placut la inceput, poate pentru ca m-am regasit in ea in multe privinte. E o tipa tare unica, foarte desteapta, extraordinar de desteapta si pur si simplu mi-a placut de ea la nebunie. E genul de prietena pe care mereu avm cautat-o, dar inca nu am gasit-o. Am regasit multe replici de-alea mele in carte, spuse tocmai de ea, lucru ce m-a facut sa rad si mai tare.
Da, am ras foarte mult citind “Fangirl”. E una dintre cartile pe care nu o poti citi oriunde altundeva decat la tine acasa, cu inghetata sau ceai. De ce? Pentru ca dialogurile sunt uneori atat de amuzante incat razi pe burta! Sarcasmul lui Cath este atat de avansat incat unii nu il inteleg. Regan m-a facut sa rad de multe ori si la fel si Levi. Ca sa nu mai vorbim de felul in care gandeste Cath. OMG, tipa e geniala! Oh, si situatiile penibile in care au fost puse personajele… priceless!
Levi, la fel ca si Cath, mi-a placut inca de cand am “facut cunostinta” cu el. Are un charm care atrage cititorul, acelasi charm care a atras-o si pe Cath. Tipul e genial, cu cele 10.000 de zambete ale lui. E un personaj foarte diferit de toate celelalte personaje masculine despre care am citit pana acum. Nu e perfect, insa asta il face mai real, deci mai placut. Cred ca nu mai trebuie sa spun ca e amuzant. Asta e de la sine inteles.
Pe de cealalta parte, Wren nu mi-a placut deloc… pana intr-un anumit punct al cartii. Nici dupa nu m-am innebunit dupa ea, dar macar am putut-o suporta. Nu inteleg de ce Wren se purta ca o rasfatata si de ce nu o mai vroia pe Cath prin preajma ei. For god’s sake, erau surori gemene! Si de ce se purta ca o idioata cu Cath? Oh my, m-a calcat pe nervi cu aerele ei de adult si cu iresponsabilitatea.
Rainbow da atentie fiecarui personaj, fie care e principal sau secundar. Regan, Cath, Levi, Art, Nick, Wren… toata lumea are o mica poveste, asa incat cititorul sa ii poata cunoaste mai bine. Un lucru m-a incurcat un pic. In interiorul copertei de la inceput sunt intruchipate, in forma unor personaje din desene animate, toate personajele. Lucrul asta m-a facut sa mi-I imaginez mereu ca pe niste personaje din desene animate.
Ignorand asta, personajele lui Rowell sunt reale si foarte bine construite. Cred ca ce-I face atat de reali si de placuti este faptul ca sunt personaje normale. Nu au super puteri si nici nu sunt perfecti. Sunt “oameni” normal, care fac greseli si nu spun intotdeauna numai lucruri perfecte si care, mai presus de toate, au sentimente.
In “Fangirl”, unul dintre pricepalele subiecte abordate de autoare este diferenta dintre persoane. Cel mai bun exemplu este diferenta dintre Cath si Wren. Desi sunt gemene, sunt extraordinar de diferite. Si totusi, se accepta una pe alta si se iubesc.
Cartea nu are un stil foarte alert, dar lumea lui Cath te fascineaza si te captiveaza de la inceput. Pe masura ce citesti, vrei mai mult si mai mult, asa ca citesti fara sa te opresi, pana cand dai ultima pagina si te intrebi ce naiba ar trebui sa faci acum cu viata ta. Adevarul e ca am vrut sa ma reapuc de ea! Mi-a fost dor de personaje imediat ce am terminat cartea. Sunt bucuroasa ca autoarea nu a terminat inca cu ei si ma astept la o continuare.
Partea mea preferata din carte este relatia dintre Levi si Cath. A fost neprevazuta, desi banuiam ca Levi o place pe Cath. Era atat de protectiv fata de ea, inca de la inceput! Mi s-au parut taaaare draguti impreuna si am adorat modul in care aveau grija unul de altul si explorau, incet incet, viata impreuna. Levi m-a facut sa il ador si mai tare cu rabdarea lui fata de Cath. Discutiile lor ciudate si ugh totul era atat de adorabil!! Probabil unul dintre cuplurile mele favorite.
Fan fic-ul si cartile sunt foarte prezente in aceasta carte, dar nu pot sa zic ca intotdeauna m-am innebunit dupa aspectul asta. Trebuie sa recunosc ca am sarit peste multe dintre partile cu Simon, fie ca erau parti din fan fic sau din carte, pentru ca nu m-a prins povestea. Plus, eram mult prea nerabdatoare sa il mai “Vad” pe Levi ca sa stau la discutii cu Simon.
“Fangirl” este o carte perfecta pentru toata lumea, dar in special pentru adolescenti. Nu pot gasi vreo imperfectiune la ea. A fost geniala si omg, vreau sa o recitesc! Are de toate, pentru toti. Mi-a placut la nebunie si binenteles ca trebuie sa o cititi! Nu stiti ce pierdeti! Este o poveste in care te pierzi si nu mai vrei sa fii gasit! Cu siguranta una dintre cartile mele preferate de anul asta!
Rate: 5 stele din 5

Advertisements

3 thoughts on “Recenzie: “Fangirl” de Rainbow Rowell

  1. Din ce am citit eu cartea nu seamănă puțin cu “Însemnările unei puștoaice”? Adică din ce am citit ideea e cam aceeași: tratează subiecte tipice adolescenților și generației actuale, autoarea îmi aduce puțin aminte de Rachel, și nu doar cu numele… Cath seamănă cu Nikki, Levi cu Brandon și tot așa. Probabil singura diferența este că Nikki se adresează adolescenților mai mici (14-15 ani) iar cartea astea celor mai de 17-18 ani. Dacă e așa atunci e in stilul meu, imi place. ❤

    Like

    1. Nu îți pot spune dacă seamănă sau nu cu ”Însemnările unei puștoaice”, pentru că nu am citit-o pe cea din urmă. Însă îți pot spune că ”Fangirl” este o carte grozavă, care îți va plăcea cu siguranță! Aștept păreri dacă o vei citi. 🙂

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s