Interviuri cu bloggeri! (20)


Long time no see! Nu-i asa ca a trecut multa vreme de cand nu am mai realizat un interviu cu un blogger? Ei bine, astazi revin cu aceasta rubrica si sper ca de-acum incolo va fi mai constanta. Pana la urma, ador sa vorbesc cu alti bloggeri! 🙂

Zilele astea am intervievat-o pe Alexandra, de pe blogul Tales of a Bookaholic. Alexandra este relativ “tanara” in aceasta lume a blogging-ului, dar probabil ca o stiti din cauza provocarii #30DaysBookchallenge, pentru care ea este responsabila. Zilele trecute i-am propus un intervu, iar ea a acceptat incantata, la fel de incantata pe cat sunt eu sa vi-l prezint astazi.

Enjoy! 🙂

1.Buna, Alexandra!Pentru inceput,descrie-te in cateva cuvinte.

Bună! Și în primul rând mulțumesc pentru șansa asta de a împărtăși lumii lucruri despre mine și blogul meu, pe care poate altfel nu le-aș fi spus. Adevărul e că nu sunt prea multe de spus despre mine, sunt o simplă fată de 19 ani, îndrăgostită până peste cap de literatură și pasionată de scris. Cu o viață socială aproape inexistentă, care iubește muzica și filmele și tot ceea ce înseamnă artă. O fată care aspiră la a deveni profesoară și scriitoare și la a inspira și influența alți oameni să aprecieze literatura, frumosul și artele de toate felurile.

2.Spune-ne cate ceva despre blogul tau-de ce si cum ai inceput

Am două mari pasiuni, cititul și scrisul. Cred că dorința de a le îmbina pe amândouă ca să creez ceva frumos pentru ceilalți m-a împins spre a-mi crea blogul, care a devenit încet dar sigur unul dintre lucrurile de care sunt cea mai mândră. E adevărat, de când a dat peste mine coșmarul numit FLLS, nu prea am mai avut timp să postez, în fiecare zi mă gândesc că trebuie neapărat să mai scriu pe blog și apoi vin grămadă peste mine Chaucer, Marlowe și Shakespeare, și toaaaate celelalte cursuri din cauza cărora am coșmaruri. Am început povestea numită Tales of a Bookaholic, după mult timp în care m-am tot gândit la un blog și m-am întrebat cine l-ar citi, de ce ar citi ceea ce scriu eu dar mai ales cine mai este în ziua asta interesat de citit – răspunsul a venit de pe facebook, și aparent chiar sunt mulți tineri care citesc doar că nu știam eu. Cred că feedback-ul pe care l-am primit de pe grupurile de pe Facebook mi-a dat curajul să fac acest pas.

  1. Stiu ca e o intrebare tare grea, dar… care e cartea ta favorita?

Nu e o întrebare grea, e inumană! Ar trebui să aleg o carte preferată din zecile de cărți pe care le iubesc și care mi-au schimbat viața. Totuși, pentru că și eu ți-am pus probleme cu challenge-ul meu, mă simt obligată să răspund. Cartea mea preferată este în momentul de față The perks of being a wallflower. Deși nu vreau să le pun pe celelalte pe planul doi, aceasta este cartea care m-a ajutat mult în niște momente din viața mea în care nu mă simțeam tocmai bine și chiar și acum când mai sunt tristă sau demoralizată citesc anumite secvențe din carte, care deși nu sunt tocmai optimiste sau încurajatoare, mă fac să mă simt mai bine.

  1. Daca ar fi sa alegi un autor pe care l-ai citi toata viata ta, care ar fi acela?

Știu că probabil ar fi de așteptat să fie un autor contemporan, însă dacă ar trebui să fac asta probabil l-aș alege pe Oscar Wilde. Are o mulțime de cărți frumoase, deși sunt foarte greu de găsit în România și chiar și pe internet. Deși e o sursă limitată, pe când un autor contemporan ar continua să scrie. Nu știu ce aș face, prefer să nu mă gândesc la un scenariu de genul acesta.

  1. Cum ai inceput sa citesti?

Totul a început când am învățat alfabetul și… Nu, glumesc. Când eram mică citeam benzi desenate, aveam cutii întregi cu benzi desenate și aproape că le știam pe de rost căci le terminasem pe toate. Și țin minte că citeam cu tatăl meu cărți de istorie, era unul din puținele momente în care reușeam să stăm împreună. De la el moștenesc pasiunea pentru citit, exact ca și mine, el nu se poate abține când vede o carte. Însă prima carte pe care îmi amintesc să o fi citit, de la cap la coadă, în repetate rânduri, și care mi-a rămas în minte a fost Micul Prinț. Și cu cât creșteam, cu atât îi găseam noi înțelesuri și mă impresiona și mai mult. Nu știu de când am devenit chiar atât de „obsedată” de citit, dar știu că nu mă pot opri. I regret nothing!

  1. In momentul in care citesti o carte si nu te poti concentra la ea, ce faci?

De obicei o las jos și aștept momentul potrivit. Dacă nu reușesc să fiu atentă, și trebuie să recitesc același rând de zeci de ori, mă enervez și pur și simplu renunț. Poate e o tâmpenie, dar cred că uneori nu suntem pregătiți pentru a înțelege anumite lucruri și e bine să lăsăm timpul să treacă, pentru ca atunci când ne apucăm iar de cartea aia să n-o putem lăsa din mână. Am ajuns la concluzia asta după ce am citit „Paper Towns” de John Green.

  1. Ce fel de muzica asculti? Mi-ai putea spune care e trupa sau cantaretul preferat?

Oh! Ce-mi faci? Mi-e atât de greu să aleg favoriți, indiferent dacă e vorba de cărți, muzică, filme, haine, mâncare. It’s just so hard! În general ascult orice are un ritm plăcut și cuvinte interesante, melodii care să transmită un mesaj. Nu mă axez pe un stil anume deși uneori mai am perioade în care ascult doar rock, sau doar rap etc. Dacă ar fi să aleg o trupă preferată din românia, aceea e clar Taxi – îi iubesc și îl admir atât de mult pe Dan Teodorescu, care e un om inteligent, carismatic și foarte funny. Iar din străinătate nu aș putea să-ți spun, îi iubesc pe cei de la The Neighbourhood și Arctic Monkeys, dar în același timp sunt înnebunită după Jessie J și Ed Sheeran. Deci aș putea spune că ei sunt preferații mei deși nu ar fi corect pentru restul trupelor și cântăreților pe care-i iubesc.

  1. Cum ai intrat in blogosfera si care e primul blog pe care l-ai urmarit?

E o poveste destul de funny (sau nu? I have a weird sense of humor). Tales of a Bookaholic nu este primul meu blog, de fapt acum câțiva ani am avut un blog, care nu era „book related” deși mai făceam recenzii din când în când. Am renunțat atunci din cauza unor factori externi, m-am lăsat influențată de niște oameni pe care nu-i cunoșteam, eram mai mică și îmi era foarte greu să accept criticile, așa că am închis tot și am zis „Asta nu-i pentru mine!”. Când m-am hotărât să-mi fac iar un blog, nu eram sigură despre ce o să scriu și dacă o să intereseze pe cineva ceea ce scriu eu. Am căutat zile la rând grupuri pe facebook care să aibă ca temă cititul și cărțile, și sincer, din nu  știu ce motiv mi-a fost destul de greu. Când în sfârșit am găsit unul, în care să fie români, am fost foarte surprinsă de numărul persoanelor de vârsta mea, oameni inteligenți cu aceleași vise și pasiuni ca și mine, și nu-mi venea să cred că „nu sunt singură!”. Anyway, pe grupul respectiv am găsit o mulțime de bloguri interesante (deși nu sunt sigură care a fost primul pe care l-am urmărit) și mi-am dat seama că CHIAR mai sunt oameni care citesc și care scriu exclusiv (sau aproape) despre cărți. „This is not such a bad idea!” m-am gândit eu, și atunci am început să mă gândesc la nume, și să scriu articole pe laptop și să-mi fac prieteni din lumea asta. Acest lucru se întâmpla în luna Iunie a acestui an, iar primul articol l-am publicat în Iulie când trecusem de BAC și admitere și stres. Iar acum sper și eu să fac un an, doi, zece de blogging și sper ca atunci „când voi fi mare”, indiferent de cât de ocupată aș fi, să nu renunț niciodată.

  1. Dupa ce motto iti ghidezi viata?

Am învățat de ceva timp că nu trebuie să mulțumesc pe toată lumea, că nu trebuie să mă conformez, că nu am nevoie ca toată lumea să mă placă pentru ca eu să fiu fericită. Mult timp am încercat să fiu ca toate fetele de vârsta mea, să mă intereseze aceleași lucruri – deși le uram, să mă machiez și să mă îmbrac ca ele doar ca să fiu acceptată și să mă simt parte dintr-un întreg. Dar am realizat că nu asta mă face fericită, că nu mă simt bine să fiu altcineva și că EU sunt cel mai bun lucru care aș putea deveni. Și am renunțat la toate prieteniile false și la interese neîmpărtășite și am devenit eu însămi, și chiar dacă încă simt nevoia să le fac pe plac oamenilor, acum nu mai sunt dezamăgită când se întâmplă asta pentru că este imposibil să mulțumești pe toată lumea. Ăsta este motto-ul meu în viață – Fii tu însați!

  1. Ce citesti acum?

Acum, de când sunt la facultate am avut foarte puțin timp să citesc ceea ce-mi doresc fiindcă am foarte mult de citit pentru cursuri. Zilele acestea citesc Hamlet, de William Shakespeare. (And not to spoil or anything, but everybody freaking dies in his plays!)Aștept oricum cu nerăbdare vacanța de Crăciun, am o listă lungă pregătită!

  1. Ne poti impartasi o amintire frumoasa din copilarie sau din adolescenta?

Uh, acum îmi pare bine că nu am vorbit prea mult despre asta la întrebarea 3. Cea mai frumoasă amintire, care este legată de citit, este cititul alături de tatăl meu. Cred că ăsta este cel mai mare dar pe care mi l-a făcut tata. Întotdeauna m-a învățat cât de important este să citesc și cât de mult mă va ajuta în viață, și se pare că a avut dreptate. Țin minte că eram foarte mică, probabil clasa a 3-a sau a 4-a, și când avea el timp, citeam cărți uriașe de istorie, de la începuturi, Grecia și Roma antică, până la Războaiele Mondiale. Nu era tocmai ceea ce un copil de 7-8 ani ar vrea să citească dar ceea ce era special e că stăteam în pat și beam suc de fructe (că nu eram dependentă de cola atunci) și citeam fiecare câte un paragraf. Este probabil cea mai frumoasă amintire din copilăria mea alături de tatăl meu.

  1. Ce alte hobby-uri mai ai?

Viața mea nu e tocmai atât de interesantă, nu fac niciun sport și nu cânt la niciun instrument (din păcate). Sunt genul de persoană care nu iese în cluburi și nu prea stau pe la cafenele. Ceea ce-mi place cel mai mult să fac, în afară de citit, este să mă uit la filme. Îmi place să găsesc filme de care n-a auzit nimeni din generația mea,  drame, cu oameni interesanți și inteligenți, cu pasiuni uriașe, personaje de care te îndrăgostești instant. Otherwise, my life’s pretty boring.

 

Ai vreun mesaj pentru cititorii blogurilor noastre? J

Vreau doar să le mulțumesc tuturor celor care au avut răbdare să citească asta și care s-au gândit mai apoi că ar fi ok să mă cunoască și pe mine și au intrat pe iubitul meu blog. În afară de asta vreau să spun că sper ca niciunul dintre ei să nu renunțe, indiferent de circumstanțe, la citit; pentru că te ajută cu adevărat să crești și să-ți formezi o viziune, și să ai păreri și să poți vorbi oricând, cu oricine, despre orice.

Also, Merry Christmas!

Acest interviu mi-a adus un mare zambet pe fata. Voi ce parere aveti ?Nu uitati sa ii vizitati blogul Alexandrei si sa ne spuneti parerea voastra despre acest interviu. 🙂 Multumesc, de asemenea, Alexandrei, pentru ca a acceptat acest interviu.

Advertisements

One thought on “Interviuri cu bloggeri! (20)

  1. A fost super fun sa raspund la intrebarile astea, iti multumesc pentru oportunitatea asta. De asemeni, imi cer scuze ca uneori o mai dau pe engleza, defect profesional. 😀

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s