Recenzie: “Fifty Shades of Grey” de E.L. James


13536858

Descrie:

When literature student Anastasia Steele goes to interview young entrepreneur Christian Grey, she encounters a man who is beautiful, brilliant, and intimidating. The unworldly, innocent Ana is startled to realize she wants this man and, despite his enigmatic reserve, finds she is desperate to get close to him. Unable to resist Ana’s quiet beauty, wit, and independent spirit, Grey admits he wants her, too–but on his own terms. Shocked yet thrilled by Grey’s singular erotic tastes, Ana hesitates. For all the trappings of success–his multinational businesses, his vast wealth, his loving family–Grey is a man tormented by demons and consumed by the need to control. When the couple embarks on a daring, passionately physical affair, Ana discovers Christian Grey’s secrets and explores her own dark desires. Erotic, amusing, and deeply moving, the Fifty Shades Trilogy is a tale that will obsess you, possess you, and stay with you forever.

Cartea poate fi comandata in engleza de pe Bookdepository si in romana de pe site-ul editurii Trei.

Recenzie:

Cred ca va amintiti toate postarile si toate comentariile in care am spus ca “nu, eu nu voi citi niciodata “Fifty Shades of Grey”. De la lansarea ei, am discutat cu foarte multa lume despre aceasta carte si am afirmat, de fiecare data, ca nu o voi citi. “De ce sa citesc un fan fic porno cand exista mult mai multe carti pe care le-as putea citi?”.

’50 Shades of Grey’  a fost cartea pe care imi placea sa o judec fara sa o fi citit. Nu concepeam sa citesc o carte care a fost initial fan fiction si care este descrisa de 70% din cititori drept porno. O displaceam profund pe Ana, din toate recenziile pe care le-am citit si in care ea era descrisa ca si o fiinta extreme de slaba. Nu intelegeam, pur si simplu, de ce cineva si-ar cheltui banii pe o astfel de carte.

Ei bine, uite-ma acum, dupa mai bine de doi ani in care am refuzat sa ma ating de aceasta carte, scriind o recenzie pentru aceeasi carte pe care am jurat ca nu o voi citi. Ce m-a determinat sa o citesc?

In primul rand, cele doua trailere a filmului care au iesit pana acum. Cand am vazut primul trailer, dintr-o prostie, am ramas cu gura cascata. Trailer-ul mi s-a parut absolute genial, iar povestea, culmea, ma atragea! Ca sa nu mai zic de Grey, care mi s-a parut extreme de misterios. Vedeti ce poate face un trailer bine realizat? Minuni! Chiar daca primul trailer mi-a placut foarte mult, tot nu eram sigura ca vreau sa o citesc. Am zis sa astept pana la urmatorul trailer.

Intre timp, una dintre prietenele mele de la conservator mi-a recomandat-o. Este fana inraita a lui Grey si mi-a povestit atat de multe despre aceasta serie, incat mi-a fost imposibil sa nu ma intreb ce este atat de interesant. Mai ales ca tipei I se lumineaza ochii de fiecare data cand vorbeste despre aceasta carte. I-am spus ca poate o voi citi, tot la fel de indecisa.

Apoi a aparut al doilea trailer… mai genial decat primul! Imi aduc aminte ca am vazut trailer-ul iintr-o- zi de vinery, iar Sambata eram in autobuz spre conversator, cu bani in buzunar pentru… “50 Shades of Grey”. Eram atat de convinsa ca trebuie sa o citesc, incat de-abia asteptam sa ajung la librarie si sa fie cartea, in sfarsit, a mea.

Am cumparat-o imediat ce am vazut-o pe raft si a trebuit sa indur 4 ore la conservator in care cartea a stat cuminte in geanta. In autobuz… asta a fost! Am deschis singura carte pe care refuzam sa o citesc si am inceput lectura. Nu ma interesa ca citeam o alta carte… trebuia sa aflu ce este cu Grey!

Prima jumatate am citit-o in doua zile, cu un program infernal si vreo doua concerte dificile. A doua parte… hm… mai greu. Nu a fost din cauza programului, ci din cauza cartii.

Trebuie sa recunosc ca… mi-a placut. Da, ati citit bine. “50 Shades of Grey” a fost o carte care mi-a placut.

Insa mi-a placut si-atat. Nu am nici un sentiment cand ma gandesc la aceasta carte. Nu-mi tresare inima, nu ma iau nostalgiile, nu vreau sa o recitesc. Sunt multumita ca am citit-o si acum stiu despre ce vorbesc.

Nu este o carte rea… dar nu o pot descrie nici ca pe o carte buna. Au existat multe parti proaste, care m-au enervate si m-au facut sa ma intreb de ce raspund cu “imi place” la intrebarea “cum e?”.

Problema mea cea mai mare la aceasta carte a fost scrisul autoarei. Stilul ei de a scrie, daca vreti. Mi s-a parut cel mai putin literar stil pe care l-am intalnit vreodata. Se vede ca tipa nu are nici o legatura cu scrisul si cu literatura, pentru ca, in momentul in care ii citesti cartea, iti dai seama din start ca a fost un fan fic. Scrisul este copilaresc, imatur, usor si exact ca si scrisul pe care l-ai intalni pe un site de fan fic. Nu inteleg de ce atat de multa lume o considera pe James o autoare buna. Eu nu o consider o autoare, d-apai una buna. Ea a avut doar noroc sa scrie un fan fic care sa atinga corzile sensibile a milioane de femei si sa fie atat de desteapta incat sa isi vanda “cartea” unde trebuie. In rest, nu cred ca are un talent extraordinar la scris si nu, nu cred ca poate scrie o carte de literature. Are mult de lucrat la capitolul ‘stil de scriere’.

Povestea. Hm… aici ar fi cateva lucruri de spus. Nu este o poveste proasta. Are o multime de potential.  Sau ar avea, daca nu ar exista inca o serie pe piata literara care sa aiba cam aceeasi poveste.

Nu cred ca povestea a fost gandita bine. Am gasit multe plot twist si multe lucruri care mi-au trezit indoieli. Au existat o multime de aspecte care nu aveau nici o logica si care m-au facut sa vreau sad au cu cartea de pereti.  Dar tot am gasit ceva dragut la ea. Nu stiu de ce, dar m-a captivat. Simteam curiozitatea aia care mi-o ofera o poveste care imi place extreme de mult. Nu-mi pot explica fenomenul asta: aproape sa urasti povestea, dar sa te captiveze. Voi reveni la poveste un pic mai tarziu. Acum vreau sa vorbesc despre un alt aspect care nu mi-a placut…

Personajele. Ana? Am displacut-o profund, asa cum ma asteptam. Este cea mai naiva, mai enervanta si mai lipsita de caracter persoana pe care am intalnit-o vreodata. Oh, ia uitati cum vorbesc despre personaje ca si cum ar fi persoane. Anyway, idea este ca Ana este cel mai tampit personaj pe care l-am cunoscut. Vreti sa stiti ce cuvant o descrie cel mai bine? Talamba. Este de-a dreptul talamba.

In primul rand, nu are nici o caracteristica care sa o faca desteapta. Vorbeste ca un copil. La 20 si ceva de ani ai ei, inca are impresia ca lumea este roz. Nu-mi venea sa cred ca accepta oferta lui Grey cand nu avea nici un motiv sa o faca. La naiba, de-abia il cunoscuse, iar ea se purta ca si cum ar fi fost indragostita de el!! Mi s-a parut cel mai enervant lucru posibil.

Felul in care vorbea si comportamentul ei… nu, nu este delc stralucita. Atat de naiva! Ugh! Imi venea sa o bat in cap cu cartea si sa ii zic “Trezeste-te, fetitia!”.

Grey… hm. Nimic special la el. Uitandu-ma la trailere, ma asteptam ca Grey sa ma dea pe spate. Ma asteptam sa ma indragostesc de el pe viata.

M-a lasat indiferenta, ca sa spun adevarul. Rece. Nu mi-a inspirit nimic, dar absolut nimic. Nu mi s-a parut ca are “vorbele la el” (vorba unui contemporan 😉 ), nici ca este foarte misterios sau extraordinary de sexy. Destept, poate. Impunator? Nah. Eu l-as fi palmuit de 7 ori daca eram in locul Anei.

Cred ca toate aceste aspect care nu mi-au placut provin de la o caracteristica principal a cartii.

Faptul ca seria a fost un fan fic la inceput.

Pe toata durata cartii, sentimental ca citesc un fan fic nu mi-a dat pace. Este atat de evident ca ‘Fifty Shades of Grey’ a fost o data fan fic si ca autoarea nu a depus prea mult efort sa dispara toate caracteristicile unui fan fic! Personajele mi-au adus aminte de Edward si Bella (in special naivitatea Anei!), povestea si anumite detalii din poveste (ca si faptul ca Grey a fost adoptat) mi-au adus in minte Twilight, iar atmosfera cartii, in general, mi-a adus aminte de Twilight.

Nu ma intelegeti gresit. Stiam ca aceasta carte a fost un fan fic. Ma asteptam la asta. Dar tot am fost extraordinar de enervate de faptul ca, la naiba, asta e fan fic curat! Si nu imi spuneti ca asta e cartea, pentru ca exista si alte carti care au fost fan fic-uri si, in momentul in care le citesti, nu ai nici cea mai mica idée de asta. De exemplu, ‘Gabriel’s Inferno’. Cand am aflat ca e fan fic, am avut un soc total.

Chiar daca intreaga recenzie spune, practice, ca ‘Fifty Shades of Grey’ este o carte care nu merita mai mult de 2 stele, mi-a placut. Practic, cartea nu iti da nici un motiv sa o citesti. Dar totusi, am citit-o si da, mi-a placut. Nu stiu ce, nu stiu de ce, dar mi-a placut. Nu as reciti-o din nou si nu sunt sigura ca voi citi si celelalte volume. A fost o lectura usoara, potrivita pentru perioada prin care treceam. O carte simpatica… cam asa. Cred ca filmul imi va placea mai mult, totusi.

Nu stiu daca sa v-o recomand sau nu. Daca ma gandesc la fiecare aspect in parte, nu v-as recomanda-o. Insa cred ca, daca sunteti curiosi si vreti, nu pierdeti nimic daca o cititi. Insa atentie! S-ar putea sa o urati.

Nota: 2.5 stele din 5

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s