Recenzie: “Let it snow” de John Green & Maureen Johnson & Lauren Myracle


let it snow

Descriere:

The New York Times bestseller!

Sparkling white snowdrifts, beautiful presents wrapped in ribbons, and multicolored lights glittering in the night through the falling snow. A Christmas Eve snowstorm transforms one small town into a romantic haven, the kind you see only in movies. Well, kinda. After all, a cold and wet hike from a stranded train through the middle of nowhere would not normally end with a delicious kiss from a charming stranger. And no one would think that a trip to the Waffle House through four feet of snow would lead to love with an old friend. Or that the way back to true love begins with a painfully early morning shift at Starbucks. Thanks to three of today’s bestselling teen authors—John Green, Maureen Johnson, and Lauren Myracle—the magic of the holidays shines on these hilarious and charming interconnected tales of love, romance, and breathtaking kisses.

“Tender without being mushy, these carefully crafted stories of believable teen love will leave readers warm inside for the holidays.”—School Library Journal

“Contemporary culture, humorous romantic developments and strong characters enhance this collaborative effort.”—Kirkus Reviews

Cartea poate fi comandata in engleza de pe Bookdepository, iar in romana de pe site-ul editurii Trei.

Recenzie:

Vreau sa incep recenzia asta prin a va spune sa nu va asteptati la o recenzie foarte mare si detaliata. Aceasta carte nu necesita o analiza foarte amanuntita si nici nu sunt nevoita sa ma gandesc la toate substraturile si metaforele din ea. De ce? Pentru ca, pur si simplu, nu este una dintre cartile acelea. Asa cum scrie sip e coperta, ‘Let it snow’ este o carte care contine ‘three holiday romances’, adica o carte de vacanta.

Am cumparat aceasta carte prin Mai, pentru ca vroiam sa imi completez colectia de carti scrise de John Green. Deci putem spune ca am cumparat-o numai pentru el. Adevarul este ca nu am mai citit nici o carte scrisa de Maureen Johnson sau de Lauren Myracle inainte, deci nu stiam la ce sa ma astept. Nici macar nu auzisem de ele inainte de aceasta carte, asa ca a fost un mix de teama si entuziasm in momentul in care am cumparat-o.

Inca de cand am pus-o pe raft stiam cand o voi citi. De Craciun. Mi-am jurat mie ca nu ma voi atinge de ea pana la Craciun. Am vrut ca de Craciun sa citesc, pentru prima data, o carte despre Craciun. “A holiday read”, asa cum spun prietenii nostril Americani.

Ei bine, uite ca a sosit si Craciunul si este aproape pe sfarsite. Am inceput cartea de Ajunul Craciunului si am terminat-o in a doua zi de Craciun.

Nu am foarte multe de spus despre carte, poate pentru ca nu m-a lasat cu o impresie foarte spectaculoasa. Este o carte buna, mi-a placut, dar nu si-a pus amprenta asupra mea intr-un mod special. A fost o lectura usoara, draguta, dar pe care nu mi-o voi aminti si anul viitor. Pana la urma, asta este si idea cartii: sa te relaxeze, sa fie usor de citit sis a fie in ton cu sarbatorile de Craciun. Ma bucur ca am citit-o si da, o recomand.

Cartea este compusa din trei povesti. Prima este scrisa de Maureen Johnson si se numeste “The Jubilee Express”.  A doua este scrisa de al nostru John Green si are titlul “A Cheertastic Christmas Miracle”, iar a treia este scrisa de Lauren Myracle si se numeste “The Patron Saint of Pigs”.

Toate povestile se invart in jurul aceluiasi subiect: dragostea. Sunt trei povesti de dragoste foarte dragute care, binenteles, mai trateaza cateva subiecte pe langa, subiecte ca si prietenia, increderea, minunile de Craciun, sarbatorile, familia si bunatatea.

Prima poveste mi-a placut extreme de mult. Asa cum am zis, asta a fost prima data cand am citit ceva scris de Maureen, dar nu m-a dezamagit deloc. Mi-a placut mult povestea ei, personajele hilare si diferite si felul in care a reusit sa puna intr-o lumina buna situatia atat de penibila prin care a trecut Jubilee. Mi-a placut, de asemenea, foarte mult de Stuart. Si Jubilee mi-a placut, chiar daca uneori putea fi foarte imatura. Mi-a placut povestea lor de dragoste, chiar daca mi s-a parut usor cliseica. Fata il intalneste pe baiat, fac cateva activitati impreuna, fata are iubit, iubitul e nemernic, baiatul bun pe care de-abia l-a intalnit are inima franta, fata il place, fata se desparte de prieten si uite asa fata si baiatul bun ajung sa se sarute! Dar, in afara de asta, mi-a placut totul la aceasta poveste, in special spiritual de Craciun, pe care mi s-a parut ca Maureen l-a capturat cel mai bine. Ea a aratat ca de Craciun miracolele se intampla, iar oamenii sunt, intr-adevar, mai buni. Cred ca aceasta poveste mi-a placut cel mai mult din toate.

Trecem la povestioara lui John Green. Am citit toate cartile lui Green, asa cum bine stiti, deci stiam la ce sa ma astept. Ei bine, John nu a dezamagit nici de aceasta data. Mi-a placut povestea lui. Este scrisa in modul lui caracteristic: personaje amuzante (create aproape ca niste caricature), situatii penibile, dar totusi reale si amuzante, dialoguri hilare, scris usor, voci reale. Nu stiu, insa, cat de bine a reusit sa transmita atmosfera de Craciun. Cred ca situatiile in care si-a pus personajele au avut cel mai putin legatura cu Craciunul.

Ultima poveste, cea scrisa de Lauren, mi-a placut cel mai putin. Are legatura cu o dragoste esuata, multa compatimire, un porcusor si Starbucks. Nu am gasit ceva care sa ma impresioneze si, din nou, nu cred ca spiritual Craciunului a fost prezent. Personajul principal – Addie –  m-a enervate la culme, iar sfarsitul mi s-a parut brusc si foarte… cliseic. Pana la ultimul capitol, Addie se plange ca nu are ce vrea de Craciun si ca toata lumea o considera egoista, iar deodata, isi da seama ca se poate schimba si ca poate face mai bine si hop! Apar toate personajele din povestile anterioare in Starbucks si toti au parte de sfarsitul dorit. Nu zic ca nu mi-a placut (pana la urma, vorbim despre o carte de Craciun. Sfarsitul trebuia sa fie bun), dar a fost un pic cam brusc si prea… de telenovela.

Cred, insa, ca autorii se potrivesc si au facut treaba buna. Povestile lor se intrepatrund foarte bine, iar personajele sunt bine create si reale. Ca si adolescent, m-am putut regasi in multe dintre problem lor. Cred ca cel mai mult mi-au placut personajele lui John Green, iar faptul ca absolute toate personajele aveau legatura intre ele m-a incantat mult.

In concluzie, a fost o lectura frumoasa, usoara, in ton cu Craciunul. A reusit sa faca atmosfera de Craciun sa fie inca si mai accentuate sic red ca asta au vrut sa faca si autorii. Cu siguranta v-o recomand, dar cred ca cel mai bine ar fi sa asteptati pana la Craciunul viitor sa o cititi. Atunci are cel mai mult farmec! 😉

Nota: 4 stele din 5

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s