Un mesaj de sustinere


12191397_1265491880143206_3804775748628285369_n

N-am sa-mi schimb nici fotografia de profil si nici nu am sa scriu vreun text lacrimogen pe Facebook. N-am sa critic pe nimeni si nici nu am sa ma dau desteapta, incercand sa dau vina pe cineva pentru ce s-a intamplat in Bucuresti noaptea trecuta. Am sa fac ce stiu mai bine. Am sa scriu un mesaj. Un mesaj nu pentru tine, nici despre tine, nici despre mine. Un mesaj pentru cei care au au supravietuit incidentului de la Colectiv, dar si un mesaj pentru familiile celor care nu au supravietuit si chiar si pentru ei insusi, cei care au avut parte de un sfarsit cumplit seara trecuta.

Dimineata m-am trezit cu voie buna si mult chef si am inceput ritualul zilnic. M-am logat pe Facebook prima data, sa-mi iau doza. Numai ca doza din ziua aceea era impanzita de postari despre Colectiv. N-aveam habar  ce e ala Colectiv, asa ca am dat un mic search pe Google, iar telefonul mi-a fost invadat de stiri despre incidentul de la acest club. Pur si simplu sute de zire, atat din tara, cat si din afara au anuntat focul ce s-a produs aseara dintr-o prostie. Foc ce a produs 27 de morti si 150 de raniti.

Buimaca cum eram, nu mi-am dat seama. N-am realizat ce s-a intamplat decat dupa ce am iesit de la conservator si mi-am aprins o tigara si-am vazut flacara aia si m-am gandit cum trebuie sa fie sa stii ca arzi ca o tigara. Am realizat ce s-a intamplat doar in momentul in care mergeam pe strada si am simtit soarele bantandu-mi pe ceafa si imi simteam pasii vioi si in minte imi alerga viitorul. Doar atunci am realizat ca 27 de oameni au ars de vii si ca inca 150 sunt raniti. Si faza asta m-a izbit atat de tare, incat nu ma pot gandi la nimic altceva.

Ma cutremur de fiecare data cand citesc marturiile supravietuitorilor. E cumplit ce s-a intamplat si nu vreau sa imi imaginez cum trebuie sa fie sa treci prin asa ceva.

Nu vreau sa vorbesc despre mine. As vrea sa vorbesc despre greseala care s-a produs, o simpla greseala care mi s-ar fi putut intampla si mie cand mama mi-a pus artificii pe tort pe 5 August. O greseala omeneasca, poate. N-am sa vorbesc despre asta. N-am sa vorbesc nici despre faptul ca 150 de oameni sunt in spital, si nici n-am sa mentionez faptul ca toate spitalele din Bucuresti, un oras unde traiesc 2 milioane de locutitori, si-au depasit capacitatea de pacienti admisi. Vreau doar sa transmit un mesaj care probabil ca nu va fi citit niciodata de cei care trebuie.

Voi, cei care ati supravietuit ieri, sa va tineti tari. Noaptea de ieri va va bantui toata viata, insa trebuie sa va tineti tari, oricat de greu ar fi. Sa cereti ajutorul. Si sa va bucurati de viata care vi s-a dat, poate a doua oara. Sa traiti la maxim, oricat de greu ar fi. Si sa va aduceti aminte, din cand in cand, de cei care nu au fost la fel de norocosi ca si voi. Suntem alaturi de voi.

Cat despre familiile celor care nu au supravietuit… N-am sa va spun sa fiti tari, pentru ca e imposibil. Pentru mult timp nu veti fi puternici,iar lacrimile va vor inunda ochi multa vreme de acum incolo. Chiar daca acum pare imposibil, la un momentdat veti invata sa traiti cu durerea si veti zambi atunci cand va veti aduce aminte de cel iubit. Viata merge mai departe, chiar daca acum nu va puteti imagina ca o va face. Inimile noastre, a celor neimplicati in poveste, sunt alaturi de voi toti. Nu stiu in ce masura conteaza asta pentru voi, insa o natiune intreaga este alaturi de voi, macar sufleteste. Azi suntem un poem trist.

Nu stiu cum altfel sa imi exprim sustinerea. Nimic din ce spunem noi nu conteaza la ora actuala, insa poate candva va conta. Nu stiu. Tot ce stiu e ca 27 de vieti au fost curmate brusc. 27 de oameni care aveau toata viata inainte au murit intr-un mod atat de banal, facand un lucru atat de frumos. Ascultand muzica.

12189669_980689995305832_3473004221536771597_n

Advertisements

3 thoughts on “Un mesaj de sustinere

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s