Cum e să fii blogger


5yearBloggingQuotes1V-ați întrebat vreodată cum este să fii blogger? Citind toate blog-urile voastre preferate, v-a trecut vreodată prin minte cum se simte să fii blogger? Ce facem noi toată ziua? Dacă viața noastră este măcar 5% diferită față de viața oamenilor care nu își înșiră gândurile undeva pe internet?

Ei bine, nu știu dacă v-ați întrebat vreodată asta sau nu, dar m-am gândit că ar fi interesant să vă arăt. Nu am fotografii. Nu mă pricep să capturez viața mea în imagini. Știu, însă, să pun sentimente, senzații și lumi întregi în cuvinte. Așa că astăzi am să vă povestesc cum este viața mea de blogger.

Am stat și m-am gândit ceva la asta. Am încercat să înțeleg ce s-a schimbat în viața mea de când am deschis blogul. S-a întâmplat în seara asta, când stăteam la masă cu ai mei, iar în stânga mea, pe un scaun, era laptop-ul meu, cu o pagină de Word deschisă. La masă se discutau tot felul de subiecte bănuiesc interesante, însă mintea mea era doar la articolul acela la care lucram și la care de-abia așteptam să mă întorc.

Nu pretind a fi vreun blogger foarte experimentat sau foarte bun. Știu, însă, că am atins inimile câtorva oameni și asta este tot ce contează pentru mine. Mai știu, de asemenea, că în inima mea se găsesc două lucruri: vioara și blogging-ul.

Viața mea nu s-a schimbat în 2010, atunci când am deschis blogul. Nu s-a schimbat nici în 2011, nici în 2012, nici în anii ce au urmat. Viața mea s-a schimbat în Martie 2015, atunci când am închis blogul și l-am deschis după doar 5 luni. Mi s-a schimbat viața atunci când am realizat că nu pot trăi fără a scrie pe un blog. Am înțeles că blogging-ul nu mai este doar o simplă pasiune, ci face parte din mine, este un lucru fără de care viața mea nu are culoare. Așa că în inima mea voi fi mereu blogger, fără să mă intereseze dacă sunt unul bun sau unul prost, sau dacă câștig bani de pe urma acestei pasiuni.

Cum e să fii blogger? Pentru mine, sinceră să fiu, a exista undeva pe internet, a-mi expune ideile cu o lume necunoscută este înfricoșător și incredibil de bine în acelasi timp. Practic, îți expui inima în fața întregului internet vorbitor de limba pe care o folosești pentru a da viață gândurilor tale și nu știu dacă există lucru mai bun decât acesta. Pentru mine, a avea libertatea de exprimare este unul dintre cele mai importante lucruri. Trebuie să am unde să fiu eu însumi și nu mă interesează dacă sunt acceptată sau nu.

Noi, bloggerii, avem responsabilitatea de a satisface un anumit număr de cititori. Fie că acest număr este mic sau mare, este o responsabilitate uriașă, dar care îți dă un sentiment absolut genial. Să știi că cineva vrea să îți citească gândurile, ideile, sentimentele și să știi că acea persoană rupe cinci minute din timpul lui prețios pentru a intra pe blogul tău este un sentiment care nu poate fi pus în cuvinte. Imaginați-vă că vă chinuiți cinci ani să construiți o casă. Puneți cărămidă peste cărămidă, iar la final, lumea trece prin fața ei și vă complimenteză pentru ce ați făcut singuri timp de cinci ani.

Însă cea mai mare responsabilitate o avem față de noi înșine. Blog-urile nu sunt site-uri din care se câștigă bani. Blog-urile sunt făcute pentru cei care sunt pasionați de asta și vor să iasă din zona lor de confort. Nu este, totuși, nici o joacă. La un anumit punct, îți dai seama cât de mult vrei să iasă totul perfect și cât de important este pentru tine să postezi constant și să postezi lucruri de calitate. Să fii mulțumit tu cu ce scrii, neținânt cont de faptul că s-ar putea ca lumea să te urască sau să te iubească pentru cuvintele tale. Iar atunci când vezi că cineva a dat share, a apreciat sau a comentat la o postare la care ai muncit poate o săptămână… ei bine, dragilor, atunci chiar că nu-ți mai trebuie nimic!

Noi suntem oamenii care cară mereu după ei un carnețel, că nu se știe niciodată când te lovește inspirația și trebuie neapărat să scrii despre puștiul ăla cu părul albastru pe care l-ai văzut în autobuz și care ți-a inspirat o mie de emoții. Avem mereu camera aproape de noi, că poate vedem ceva și vrem să ne aducem aminte mai târziu  să scriem despre asta. Noi suntem oamenii care se inspiră din viață, pe care o interpretăm după cum credem noi că este mai bine, apoi împărtășim ideile noastre cu întregul internet.

Noi suntem oamenii care se gândesc mereu la ce să posteze. Suntem oamenii care stau la masă și un cuvânt spus de cineva le poate inspira un articol întreg, pe care îl scriu în mintea lor pe parcursul mesei și pe care este posibil să îl uite imediat ce așează în fața calculatorului să scriem. Suntem oamenii care ne sunt cei mai liberi și totuși cei mai înfricoșați în fața unui document de Word. Noi suntem ăia care nu avem nici un interes, și totuși încercăm să schimbăm lumea cu ideile noastre, bune sau rele. Măcar lumea unei singure persoane. Ne este de ajuns, credeți-mă. De noi încearcă să profite toată lumea și noi încercăm să-i ajutăm pe toți.

Bloggerii sunt oamenii care au puterea cuvântului, dar o și trăiesc. Noi nu ne ghidăm după niște reguli impuse de o anumită conduită. Regulile ni le facem singuri. Asta dacă nu ne ghidăm după interese. Avem puterea de a ajunge la inimile oamenilor tocmai pentru că suntem liberi și nu există nici un filtru între noi și cititori. Vă vorbesc din proprie experiență atunci când vă spun că ne eliberăm atunci când scriem. Atunci suntem noi înșine și ne lăsăm să fim liberi. Iar puterea scrisului ne face să ne simțim ușori, pentru că de cele mai multe ori scrisul pune durerea noastră în cuvinte și parcă nu mai suntem așa de singuri ca înainte.

Noi suntem oamenii ăia ciudați, revoluționarii cu prea puțin timp și prea multe idei. Noi avem hârtiuțe cu idei peste tot prin casă. Ne inspiră orice și din orice scânteie se poate naște un articol. Noi suntem cei ce fac din orice un nou subiect de discuție pe blog.

Deci, cum este să fii blogger? Este eliberant, înfricoșător, minunat, ușor, greu, firesc, interesant, amuzant. A fi blogger înseamnă a-ți trece peste frici și peste nesiguranțe pentru a fi TU.

Advertisements

8 thoughts on “Cum e să fii blogger

  1. Foarte frumoasă postarea! Țin minte că mi-am făcut unul dintre bloguri prin 2014, am scris foarte puțin pe el și l-am lăsat. De ce, nu știu..poate pentru că mă gândeam că scriu în zadar, că nimeni nu-mi citește postările. Apoi, am pus o întrebare stupidă pe TPU (da, obișnuiam să fac asta) și am vrut să aflu păreri, dacă merită sau nu să continui să scriu pe blog. Am primit multe răspunsuri prin care am fost încurajată, printre care unul care m-a lăsat mască și m-a ambiționat să reîncep să scriu. Acum îmi dau seama că nu trebuia să aștept de la altcineva acest impuls, însă mă bucur că totuși s-a întâmplat, pentru că acum pur și simplu nu știu ce aș face dacă n-aș avea blogurile. Probabil aș sta degeaba, la propriu! :))
    Mulțumesc pentru ocazia de a împărtăși mica mea povestioară și baftă în continuare cu blogul!

    Like

    1. Mulțumesc! Mă bucur că ți-a plăcut postarea.
      Mă bucur, de asemenea, că ai ales să nu renunți la blog. Oricât de greu ar părea, crede-mă că în timp, va deveni de o sută de ori mai ușor și mai natural. Iar asta se va vedea din aprecierile pe care ți le vor aduce ceilalți.
      În general, nu renunța la ceva ce îți place și te mulțumește. Dacă o faci, vei regreta mult după.
      Multă baftă și ție cu blogul!

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s