Interviu cu Iulia Ioniță: ”Ne e greu să ne rupem de ceea ce am creat”


iulia ionitaIulia Ioniță e tipa aia cool de pe Facebook, cu poze alb-negru și un blog fain. Tipa cu flori în păr. Ea e adolescenta diferită, care refuză să se conformeze regulilor impuse de societate. Spiritul ei, pe care aproape că poți să îl simți din orice postare de pe blog sau de pe Facebook, te face să o simpatizezi imediat. Spontaneitate, originalitate și un refuz de a fi ca toți ceilalți. Acestea sunt lucrurile  care o caracterizează pe Iulia. Ea a scris și publicat o carte la 18 ani. ”Flori în păr” vorbește despre adolescenții care, așa cum spune și descrierea cărții, nu beau „o bere” într-un restaurant de fițe, ci care se duc unii la alții acasă ca să bage pastile până uită de realitate și uită cine sunt. Copii care toți am fost la un moment dat, într-o măsure mai mare sau mai mică. Pentru că, așa cum spune și ea, toți trecem printr-o perioadă în care avem flori în păr.

Am stat de vorbă cu Iulia recent despre cartea ei, despre viața ei ca și autor și despre ce înseamnă, mai exact, să ai flori în păr.

Cine este Iulia Ioniță?

Iulia e o persoană ca oricare alta, dar care uneori gândește mult prea mult decât e nevoie.

Cartea ta, ”Flori în păr”, a fost recent publicată la Editura DataGroup. Vorbește-ne un pic despre ea.

„Flori în păr” este despre povestea lui Amy Evans, „fata cu flori în păr”, o tipă de 14 ani, care e vedetă, bogată, good girl, are viața „perfectă”, într-o societate cu legi scrise, foarte stricte. Ea trece prin diverse traume, psihice, fizice și ajunge să experimenteze cam tot ce se poate. Ajunge de la ursulețul de pluș la rockeri, și până la prieteni falși și clanuri de mafioți. Toată cartea prezintă 6 ani din viața ei, aproximativ, în care este prezentată evoluția ei psihologică și nu numai. Portretul unei „bad girl”, care trece prin mult prea multe, aș putea spune.

De ce ai recomanda cartea ta celorlalți?

Pentru că fiecare are flori în păr, la un moment dat.

Când ai început să scrii și de ce?

Am început să scriu cam de când pot scrie. De la compunerile școlare din clasele mici, de pagini întregi, care deviau de la subiect și primeau punctaj mic doar pentru asta, până acum, la pagini întregi în Word, ajungându-se, apoi, la „Flori în păr”.

Ai de gând să continui într-o carieră literară pe viitor?

Da.

Crezi că romanul tău are puterea de a schimba ceva în lumea aceasta?Coperta_Flori_in_Par

Da, cred asta. Sunt de părere că în roman s-ar regăsi majoritatea adolescenților anilor 2000. Acesta cuprinde cam toate categoriile sociale, Facebook, Whatsapp, majoritatea tipurilor de adolescenți, o mare parte din experiențele, ortodoxe sau mai neortodoxe, prin care noi trecem, deci, din nou, da. Mentalitatea personajelor este complet expusă în „Flori în păr”. Cu depresie, cu fericire, cu stări de anxietate și așa mai departe. Cu soluții, experiențe. Chiar simt că poate schimba ceva.

Ce faci în timpul tău liber?

Scriu, ascult muzică, ies cu prietenii.

Cine sau ce te inspiră atunci când scrii?

Cam nimic. Singurele mele tabieturi atunci când scriu sunt muzica și fumatul. Ca „ajutoare”. Dar, ca inspirație, totul e doar în capul meu și trebuie eliberat.

Se spune că trebuie să scriem despre ce știm. Tu te regăsești în personajele tale și în povestea lor?

Poate că fiecare personaj constituie o latură de a mea, nițel exagerată. Nu pot spune că nu mă regăsesc deloc în personajele mele. Dar, totuși, cred că am început să o fac după ce am scris cartea. Poate doar pentru că ne e greu să ne rupem de ceea ce am creat. Oricum cartea e 100% ficțiune.

Consideri că piața literară din România are nevoie de o schimbare?

Nu cred că sunt în măsură să-mi dau cu părerea. În fond, fiecare scrie ce simte. Și e publicat. Sau nu. Faptul că multe scrieri mai puțin „literare”, dar mult mai relatable nu sunt publicate ar trebui schimbat.

Ai un anumit proces de scriere? Scrii în fiecare zi?

Scriu exact atunci când simt. Nu forțez absolut nimic. Dacă nu sunt la calculator, am Notes. Deși, am spus mai demult, de obicei nu prea scriu în Word ce am în Notes, pentru că eu scriu ce simt pe moment, iar notițele acelea devin deja consumate, într-un fel.

Care este cel mai important lucru pentru tine în viață?

Persoanele dragi.

Știu că mama ta este, de asemenea, scriitoare. Cum arată relația voastră acum că sunteți amândouă autori publicați?

E super. Nu s-a schimbat foarte mult, mama știa că oricum scriu și că urmează să public, știa și că am blog, din 2009, deci nu a fost un mare șoc pentru ea. Noi întotdeauna ne-am înțeles bine, am fost ca două surori. Ne susținem în orice.

Care crezi că este cea mai mare problemă a generației noastre?

Încrederea în propria persoană. Acel exchange de sine pentru lucruri temporare.

Ce planuri de viitor ai? O nouă carte, poate?

Momentan să termin cu bacul, apoi, dacă îmi vine inspirația, de ce nu?

Am citit câteva fragmente din cartea ta și am trecut-o deja pe lista de cărți de cumpărat. Ne poți împărtăși fragmentul tău preferat din ”Flori în păr”?

Nu am unul preferat, am mai multe. Însă cel care descrie pe deplin cartea este cel de pe coperta 4: „Noi suntem acei copii care fumează iarbă. Acei copii care nu beau „o bere” într-un restaurant de fițe, ci care se duc unii la alții acasă ca să bage pastile până uită de realitate și uită cine sunt. Suntem acei copii care nu își fac temele. Care pleacă de la ore ca să compună un cântec. Suntem copiii care, dacă nu te suportă, îți scriu numele pe o țigară și te fumează. Și devii spulberat. Noi suntem copiii fără regrete. Pentru că știm că, atunci când am făcut-o, am fost fericiți.”.

În general, orice pasaj din carte care mi-a plăcut în mod special l-am pus în albumul „Quotes” de pe pagina de autor pe Facebook.

”Flori în păr” poate fi comandată de la Editura DataGroup.

O adolescentă care crede în forțele proprii și un roman care spune adevărul. Aștept cu nerăbdare să citesc ”Flori în păr” și sper că și voi aveți de gând să o faceți. Interviul acesta m-a convins că Iulia este unul dintre tinerii care pot schimba ceva în România.

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s