Six feet under


Mă tot gândesc de unde să încep și cum. Există dorința acolo, e aproape palpabilă, dar pleacă imediat ce fac un pas. Îmi doresc să scriu, mă văd făcând asta, dar îmi este mult prea greu să fac cuvintele să ia viață. Vreau să cânt, dar mi-e frică să-mi deschid sufletul și să las muzica să ia naștere. Vreau să merg, să fac pași, dar îmi sunt toți îngreunați de o durere fizică.
Nu mai pot face nimic. Sunt la șase metri adâncime, undeva îngropată atât de adânc, încât nu pot ajunge la mine. Întind o mână, par să mă prind din spate, însă îmi fug printre degete înainte de a mă putea aduce înapoi.
Am obosit și m-am săturat să fiu așa, și nu mai pot să pretind că totul este bine. Încerc să mă readuc la viață, încercând să fac toate lucrurile pe care le făceam în viața mea dinainte, pe care Bianca de acum doi ani obișnuia să le facă cu conștiinciozitate, fără urmă de oboseală sau plictiseală, fără a sta să se întrebe dacă merită sau dacă ar trebui să depună efortul de a face așa ceva.
Poate… doar poate, secretul de face ceva este să accept că nu mai pot și nu mai vreau să fac aceleași lucruri dinainte. Poate trebuie să accept această nouă versiune a mea, să o modelez în ceva frumos, să fac să fie o persoană și mai bună, și mai frumoasă, decât cea dinainte. Dar cred că trebuie să accept schimbarea și să nu o las să mă dărâme.
Mă uit la mine în oglindă. Mi se pare că nu mă mai recunosc. Încerc să mă regăsesc în imaginea mea, dar nici acolo nu mai sunt cine eram o dată. Fizic, sunt o versiune mai bună a mea. Psihic și emoțional, sunt undeva unde nu pot ajunge la mine, plecată pe un tărâm de unde nu mă pot întoarce atât de ușor. Nu pot sau nu vreau, nu știu care dintre variante este cea adevărată.
Și totuși, cine spune că trebuie să mă întorc la ce am fost? De ce încerc atât de mult să fiu cine am fost o dată? Până la urmă, lumea este într-o continuă schimbare. Iar faptul că eu am căzut, nu înseamnă că trebuie să mă ridic fiind persoana care eram înainte de cădere. Pot să iau bucățile de acum, și să le pun la loc într-un mod diferit, unul care să mă facă să fiu mândră de cine sunt.
Dar pentru asta trebuie să accept ce s-a întâmplat, cum am decăzut, cum am ajuns la acest punct. Trebuie să accept că am ajuns în locul acesta și să vreau să ies la suprafață nu aducându-mă înapoi, ci renăscându-mă. Păstrând ce știu cu adevărat că iubesc, toate lucrurile și toate persoanele care fac parte din mine.
Iar pentru asta, trebuie să scriu despre altfel de lucruri. Trebuie să încetez să mă mai conving să scriu despre lucruri bune, despre lucruri frumoase, despre lucruri care nu sunt ale mele. Trebuie să scriu despre ce nimeni nu vrea să citească. Despre distrugere, dragoste, pasiune aproape letală, și despre un război care a pornit de la doi oameni, și care a fost aproape imposibil pe toate fronturile.
Doi oameni care s-au iubit prea mult, în ciuda a tot și a tuturor. Doi oameni care au fost singuri împotriva lumii, care s-au iubit chiar și când nu ar fi trebuit. Atât de mult, încât s-au distrus. Iar acum, încearcă să reînvie, împreună și separat.
O poveste pe cât de frumoasă, pe atât de dureroasă, una pe care nu au crezut-o mulți și în care nu au avut mulți încredere. Poate, în anumite momente, nici însăși ei. O poveste ce a început cu zăpadă, ceață, și un bilet care a rămas singur, misterios și admirat de toți. O poveste despre durere și decădere. O poveste reală, care-mi aparține și care nu va înceta niciodată să fie parte din mine.

4 thoughts on “Six feet under

  1. Am trecut și eu recent printr-o perioadă în care mă simțeam ruptă de mine însămi. Scrisul despre asta ajută enorm și mă bucur că ai decis să faci asta, dar în plus de scris, te-ai gândit că ar putea ajuta să vorbești cu cineva despre tot ceea ce simți?
    Te întreb pentru că eu am ales să vorbesc cu un psiholog despre trăirile mele și m-a ajutat enorm. Știu că există un stigmat mare legat de asta și cumva, voiam să-ți spun că și asta e o opțiune. Fiecare face ceea ce e mai bine pentru el, dar eu recomand oricui să încerce, măcar o dată în viață.
    Anyway, scrii foarte fain și deși mi-e dor de recenziile tale, îmi place turnura pe care a luat-o blogul tău în ultimii ani și mă bucur mult că nu l-ai abandonat! ;*

    Like

    1. Merg la psiholog de aproape un an de zile, și m-a ajutat enorm de mult. Totuși, cel mai mare ajutor l-am primit din cărțile de self help și psihologie pe care le-am citit pe parcursul acestui an și fără de care nu cred că aș fi reușit să mă fi deschis atât de mult. De altfel, în curând voi intra și într-un program de psihoterapie, care să mă ajute să depășesc cu adevărat toate modelele de comportament mai puțin sănătoase pe care le-am adoptat în ultimii ani.

      Mulțumesc pentru cuvintele frumoase! Blog-ul mă va acompania mult timp de-acum încolo. Recenzii de cărți sau orice fel de scrieri de acest fel nu cred că se vor mai găsi aici, pentru că nu consider că mi se mai potrivesc. Dar, cine știe ce-mi va rezerva viitorul. Rămâne de văzut!

      Like

  2. Cred ca viata ne schimba in fiecare zi , pe unii foarte mult pe altii mai putin , trebuie sa acceptam ca nu putem sa mai fim ce am fost ieri sau alaltaieri si oricat de dureros ar fi este important sa invatam sa nu mai suferim pentru ce a fost , sa invatam sa traim din nou cu trecutul dar si cu ce va fi in fiecare zi , sa mergem mai departe . Nu vreau sa dau sfaturi dar asta am invatat de la viata traita pana acum .

    Like

    1. Greu… dar adevărat. Mai ales când ce a fost ieri nu mai este sănătos pentru tine azi. Mi-a luat enorm de mult timp să accept acest lucru și să las să plece lucruri din viața mea pe care le-am iubit enorm, dar care mi-au cauzat multă durere de-a lungul anilor.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s