Currently reading… (51)

De cand nu am mai postat in cadrul acestei rubrici s-au intamplat multe. Am absolvit gimnaziul, am avut banchetul, m-am inscris la liceu. Dar, pe parcursul tuturor acestor evenimente si schimbari, un lucru a ramas constant: cititul. Am citit cat de mult am putut, dar uneori pur si simplu nu am chef. Mi-am promis mie ca atunci cand nu am chef, nu citesc. Am mai facut greseala asta o data si m-a adus in punctul in care sa nu pot citi pentru o saptamana sau doua. Asa ca acum citesc numai cand am chef si orice am chef, dupa cum bine stiti.

De la ultima postare de genul am citit patru carti.

‘Half Bad’ de Sally Green

18621194

A fost geniala. Daca dati click pe coperta veti fi redirectionati la recenzia mea. 🙂

“Ultimul Avanpost” de Lavinia Calina

20877804

Cuvintele sunt de prisos. Click pe coperta ca sa cititi recenzia. Click aici ca sa cititi un interviu cu autoarea.

‘The fault in our Stars’ de John Green (editia tie-in)

20821105

Dupa ce am vazut filmul (pregatesc recenzia, dar nu prea-mi vine s-o scriu), m-am intors acasa si am inceput sa citesc cartea, pentru a treia oara. Numai ca, de data asta, in engleza, editia tie-in.

De fiecare data cand o citesc ma indragostesc si mai tare de ea, de Augustus, de Hazel si de poveste. Mi se pare cea mai buna carte care exista, chiar daca, probabil, nu e. Sunt sigura ca o voi mai citi de multe ori. 🙂

“Acluofobia” de A.R. Deleanu

18519978 (1)

Am spus tot ce aveam de spus in recenzie, la care puteti ajunge cu un click pe coperta.

4 carti. E bine.

Iar acum citeeeesc….

“Paper towns” de John Green!

18690890

Sunt atat de entuziasmata sa citesc o alta carte a lui John! Pentru ca, well, e autorul meu preferat. Iar “Paper towns” e cu siguranta o carte extraordinar de buna. Am citit cam 170 de pagini si imi place la nebunie! Imi place de Q, Margo e un mister, cartea e captivanta, ii ador pe Radar si pe Ben! Probabil ca e cartea mea preferata de la John, dupa The fault in our stars.

Cam asta e. Voi ce ati mai citit in ultima vreme? 🙂

Recenzie: “Acluofobia” de A.R. Deleanu

18519978 (1)

Descriere:

“În România, de-a lungul timpului, am avut puţini, foarte puţini autori talentaţi care să scrie proză (cu accente) horror. Nici la momentul actual lucrurile nu stau mai bine. Există însă câţiva scriitori tineri aflaţi în plină dezvoltare artistică, iar anii următori s-ar putea să plaseze România, în sfârşit, pe harta mondială a creatorilor de fantezii macabre. Un lucru e clar, însă: cu volumul acesta, A.R. Deleanu dă tonul, stabileşte traiectoria, aşază ştacheta. E un lucru fenomenal, acesta! Întrucât, inevitabil, toţi cei care i se vor alătura vor trebui să pornească de la un nivel deja foarte înalt. Cu puţin noroc, graţie lui A.R. Deleanu şi Acluofobiei, vom ajunge repede la sincronizarea cu restul lumii. Povestirile de faţă au oricum toate şansele de partea lor în confruntarea cu 90% din producţia de gen a Occidentului. Cetiţi şi vă convingeți.” (Mircea Pricăjan)

Puteti comanda cartea de pe site-ul editurii Herg Benet.

Recenzie:

*Am primit o copie a acestei carti de la editura Herg Benet spre recenzie. Multumesc!*
Am avut “Acluofobia” pe rafturile bibliotecii mele pentru cateva luni, dar am avut cateva carti de recuperat, asa ca nu am apucat sa o citesc de-abia saptamana asta, dupa ce am citit multe recenzii favorabile si m-a “pocnit” curiozitatea.
Pentru ca sunt in vacanta si “Acluofobia” e o carte relativ scurta, am citit-o in cam 2 zile. Mi-a placut, dar nu a fost chiar ce ma asteptam.
Dar, mai intai, trebuie sa va spun ca nu sunt o fana a genului horror. Nu am multa experienta cu cartile astea, pentru ca nu ma innebunesc dupa ele. Dar “Acluofobia” a fost, pentru mine, o carte buna, chiar daca a fost horror.
In aceasta carte veti gasi 10 povestioare macabre. Trebuie sa recunosc, unele dintre ele iti dau fiori! Desi cartea incepe intr-un ritm relativ “bland”, pana la sfarsit puteti fi siguri ca vi se va ridica parul in cap si nu veti putea dormi prea bine dupa ce terminati cartea.
Povestile mele preferate au fost “Scrum” si “Negru ca o soapta fara rost”. Cat de faine mi s-au parut! Au fost cele mai captivante dintre toate! Le-am citit pe nerasuflate si mi-a placut tot la ele! Sunt mai realist, si totusi doza de nereal din ele este mai ridicata decat in celelalte povesti. Cred ca tocmai combinatia asta dintre realism si fantazie mi-a placut cel mai mult!
Fiecare povestioara este bine descrisa, in asa fel incat cititorului sa ii fie usor sa isi imagineze pana si ultimul detaliu macabru. Este o carte grafica, iar teroarea si horror-ul sunt emotiile principale in timp ce o citesti. Povestile te baga in sperieti si te fac, uneori, sa te strambi de scarba din cauza creaturilor pe care A.R. Deleanu le-a facut personaje a povestioarelor.
Ceea ce m-a nemultumit e ca, uneori, povestioarele se termina undeva in aer si nu stii ce se intampla cu personajele. De asemenea, mi s-a intamplat, de cateva ori, sa nu stiu despre ce se vorbeste, iar lumea personajelor (spre ex. ‘Trenul umbrelor’ si “Atunci cand nu eram’) sau creaturile care pun stapanire pe ea nu sunt explicate cum trebuie si nu intelegi care e treaba. N-am inteles care era ‘sistemul’ si cum mergea lumea in care se aflau personajele.
Scrisul autorului mi-a placut foarte mult. Se vede ca are intr-adevar talent si stie ce face in momentul in care scrie. Asta da autor cu talent! Daca ar trebui sa il descriu pe A.R. Deleanu, l-as descrie ca pe Stephen King al Romaniei. Scrisul lui mi-a adus aminte de King, iar povestile lui l-ar face mandru chiar si pe el.
Trebuie sa recunosc, cartea a fost captivanta chiar si pentru mine, cineva care nu citeste horror deobicei! E adevarat, au existat si cateva povesti care m-au plictisit si la care nu am gasit nimic special, dar apoi au fost si povesti ca si “Scrum”, pe care le-am citit pe nerasuflate.
“Acluofobia” este o carte usor de citit, fiind captivanta si intriganta. Imaginatia autorului este nesfarsita. Mi-a placut enorm faptul ca nici o poveste nu semana cu cea precedenta. Fiecare poveste are personaje diferite, scenarii diferite, dar un lucru au in comun: te bantuie si te fac sa te uiti peste umar. Asta e efectul cartii lui A.R. Deleanu: iti ridica parul in cap si te fac sa te uiti, infricosat, peste umar.
Actiunea are un ritm alert, antrenant. De multe ori am simtit ca nu aveam rasuflare, atat de captivata eram! Multe povesti m-au tinut cu inima la gura, in asteptarea deznodamantului care, de cele mai multe ori, a avut un deznodamant tragic.
A.R. Deleanu aduce o carte necesara in literatura romaneasca. Nu de multe ori gasesti o carte horror atat de buna, scrisa de un roman. Sunt sigura ca vom mai auzi de A.R. Deleanu si de cartile lui. E un autor talentat, de care Romania are nevoie!
Cu siguranta recomand “Acluofobia” tuturor fanilor genului horror, dar nu numai. Sunt sigura ca veti fi fascinati de imaginatia autorului si infricosati de toate povestile lui!
Rate: 3 stele din 5