Recomandarea săptămânii – ”Ținutul țânțarilor” de David Arnold

După foarte mult timp, revin astăzi cu o recomandare. Deși m-am gândit de multe ori la acest articol, de fiecare dată am sperat că voi găsi ceva mai bun să vă recomand. Și iată că acum am făcut-o, deci nu mai am nici o scuză să amân relansarea rubricii Recomandarea săptămânii.

Ideea este foarte simplă. Săptămâna aceasta citesc cea mai demențială și mai captivantă carte dintre toate cărțile pe care le-am citit în ultima vreme. Este vorba despre Ținutul țânțarilor de David Arnold, recent publicată în România la editura Young Art.

13690618_1217028544983757_317354067722810280_n

Dacă tot am terminat ”Ultima scrisoare” la începutul săptămânii, era doar firesc să încep o nouă carte. Pentru că mi-am cumpărat-o curând, am zis să încep All the light we cannot see de Anthony Doerr, alt roman după care tânjez de aproape un an. Însă la ora actuală trec printr-un reading slump, așa că sunt destul de pretențioasă la cărți și cu greu găsesc ceva care să mă captiveze.

Norocul a făcut ca miercuri să primesc două cărți din România, de la colegii mei de la Serial Readers. Le-am răsfoit cu mare nerăbdare, una dintre ele fiind chiar ”Ținutul țânțarilor”. Mi s-a părut foarte interesantă și am plănuit să o citesc imediat ce voi terminat ”All the light we cannot see”. Doar că nu am avut răbdarea necesară și am început să o citesc chiar în seara aceea, când am și parcurs primele 100 de pagini.

Ce să mai, cartea m-a lovit direct în cap. La propriu. Încă de la primele pagini am simțit că mă trezesc și că aceasta este cartea care mă va scoate din starea de letargie pe care o am de ceva vreme în materie de lectură. Am simțit că am găsit cartea. Aia pe care o aștept de ceva vreme, care parcă nu mai venea.

Hai să o dau pe aia dreaptă. Cartea e dată naibii. Are cel mai mișto stil pe care l-am întâlnit de ceva timp, un personaj principal care a devenit eroul meu (sau eroină, trăiască Carla’s dreams), o poveste demențială, iar ciudățeniile și lucrurile care aproape că te fac să îți faci cruce sunt la ordinea… capitolului. M-am îndrăgostit iremediabil de Mim, chiar dacă e fată. Beck e Beck, Walt e Walt. Nu știu cum să explic, dar dacă aș  întâlni personajele acestea în lumea reală, m-aș  duce să le cer un autograf. Unde mai pui că și râd în hohote, cum n-am mai râs de mult la o carte.

Ca să înțelegeți cât de bună este cartea și cât de mult îmi place, imaginați-vă doar că m-a făcut să amân o carte de război. Asta ar trebui să explice tot. Pur și simplu m-am îndrăgostit de ea și sunt sigură că atunci când o voi termina, voi simți nevoia de a o începe din nou. De asemenea, este perfectă pentru vară, fiind plină de aventuri, una mai ciudată decât cealaltă.

Eu una vă spun. Dacă nu ați citit încă cartea aceasta sau dacă nu plănuiți să o citiți, nu știu ce faceți cu viața voastră. Romanul ăsta cu nume ciudat, ”Ținutul țânțarilor”, este un must-read al verii, al anului și, la naiba, al vieții fiecărui cititor.

Dacă vreți să o achiziționați, o puteți face de pe site-ul editurii Young Art sau cu un simplu click aici. Mai jos vă las coperta și descrierea, în caz că mai aveți nevoie de convingeri pentru a o citi.

ținutul țânțarilor

Mim nu e bine. Epiglota deplasată şi ochiul cu care nu mai vede sunt ultimele sale griji. Familia i se destramă repede, tânăra de 16 ani suferă de nevroză. Mim e nevoită să se mute în celălalt colţ al ţării împreună cu tatăl şi noua lui soţie. Când află că mama ei e bolnavă, Mim fuge de-acasă, hotărâtă să străbată cei 1524 de kilometri care o despart de ea. Drumul nu e doar lung, ci se dovedeşte şi dificil de străbătut, căci întâlnirile şi confruntările cu diverse personaje şi propriii demoni o pun la grea încercare.

Hai, fuguța și citiți-o! 🙂

 

Currently reading… (62)

A trecut multa vreme de cand v-am spus ce mai citesc. Ultima data cand am vorbit despre asta citeam “Norwegian Wood” de Haruki Murakami. Intre timp, am citit cateva carti, chiar daca am un program care nu mi-ar promite sa imi petrec prea mult timp citind. Lucrul acesta ma face foarte fericita.

Din pacate, nu am timp sa scriu toate recenziile. Va promit, insa, ca lucrez la ele de fiecare pot si vi le voi oferi cat mai repede cu putinta.

Prima carte pe care am citit-o dupa ce am terminat “Norwegian Wood” a fost, asa cum am zis intr-un post, “All the bright places” de Jennifer Niven.

all the bright places

Am citit “All the bright places” cu mare entuziasm si placere. A fost o carte tare buna, care mi-a placut de la inceput. De la primul cuvant, chiar. Are numai personaje interesante, o poveste buna si nu are ce sa nu iti placa. Personajul princiapl, Theodore, este un personaj pe cinste! L-am adorat! Sfarsitul, in schimb, mi-a frant inima. Oh, inca nu am trecut peste. Am citit sfarsitul in autobuz si am avut acel nod in gat pe care il am de fiecare data cand sfarsitul unei carti este briliant, dar totusi foarte trist.

Inca nu am reusit sa scriu recenzia. Nu imi pot aduna gandurile intr-o recenzie coerenta.

Dupa experienta cu “All the bright places”, am avut nevoia de o lectura mai vesela. Am decis sa aleg “Me and Earl and the Dying Girl” de Jesse Andrews. La vremea la care am inceput cartea aceasta, nu stiam ca va fi atat de….  vesela.

12700353

“Me and Earl and the Dying Girl” este o carte de la care ma asteptam la mai mult. A fost o lectura relaxanta, dar si… greoaie intr-un fel. Nu o voi reciti, cu siguranta. Am reusit si am scris recenzia, pe care o puteti citi aici.

Intr-o seara cand nu puteam dormi am pus mana pe Kindle si am deschis o carte pe care vroiam sa o citesc de mult timp. Este vorba despre “Captive in the Dark” de C.J. Roberts.

Captive_ebook

In noaptea aceea am reusit sa citesc doar 15% din carte. Insa au fost niste 15% bune si voi continua cu cartea aceasta cat mai repede posibil. Nu va pot spune mai multe despre aceasta carte, pentru ca am citit putin, dar sper sa vin cu o recenzie cat mai repede posibil.

Nu pot spune ca in momentul asta citesc aceasta carte pentru ca m-au mancat degetele sa deschid alta carte si sa o citesc cateva randuri. Mda. Nu m-am putut opri, asa ca acum citesc respectiva carte. Sunt sigura ca o stiti. Este vorba despre “The unbecoming of Mara Dyer” de Michelle Hodkin.

wpid-11408650.jpg

Ce carte! Nu am fost sigura de ea la inceput, dar dupa 30% citite, pot spune ca Duminica asta nu voi face nimic si imi voi petrece toata ziua cu ceai si cu aceasta carte minunata. Este atat de captivanta, Noah este un personaj de minune, iar misterul aduce muuult suspans povestii frumoase. Abia astept sa am timp sa ma adancesc si mai mult in povestea lui Michelle.

In paralel recitesc si “Eleanor & Park” de Rainbow Rowell. Pentru ca nu imi iau Kindle-ul la scoala, trebuie sa imi iau un paperback, asa ca am decis sa recitesc ceva de data asta. Am ales “Eleanor & Park” si ador orele care imi permit sa citesc mai mult din povestea lui Park si a Eleanorei.

Cam asta citesc acum… asta se intampla in lumea mea persoanala a cartilor. Pe raftul de “Currently reading…” de pe GoodReads sunt patru carti. “Captive in teh Dark”, “The unbecoming of Mara Dyer”, “Dark Places” si “This star won’t go out”. Pe cele din urma nu pot sa spun ca le mai citesc, dar nici nu vreau sa le scot de acolo pentru ca intentionez sa le termin pana la sfarsitul lunii Martie.

Voi, dragilor, ce mai cititi? Vreau sa aud totul despre cartile care stau pe noptierele noastre. 🙂

Currently reading… (61)

Va aduceti aminte de ultima postare a mea de genul asta, in care ma plangeam ca nu pot citi si ca nu am mai citit nimic bun de saptamani intregi? Daca ati ratat postarea aceea, o puteti citi cu un singur click aici. Insa sa stiti ca ce am spus in acea postare nu mai este valabil. M-am pus pe citit! Mi-am facut un program care ma lasa sa citesc cel putin o ora in fiecare zi. Hihi, so happy! ❤ It feels so good to read again! 🙂

La recomandarea unei prietene bune, in ale caror recomandari am incredere, am citit Ten Below Zero de Whitney Barbetii. Aceasta a fost prima carte pe care am citit-o dupa perioada de leneveala pe care am avut-o si cartea care m-a scos din starea care nu ma lasa sa citesc. Multumesc, Mihaela, pentru recomandare! 🙂

22529936

“Ten Below Zero” este o carte care nu are milioane de rating-uri pe GoodReads si nici nu se gaseste in fiecare top posibil din lumea asta. Insa este o carte buna. Este o carte care te face sa stai treaza noaptea sa citesti, o carte care nu te plictiseste, cu o poveste originala si personaje puternice. Mi-a placut extraordinar de mult. Am adorat, inca de la inceput, coperta, iar personajele si povestile lor mi-au ajuns imediat la suflet. Incerc sa scriu recenzia, dar nu sunt sigura cand voi avea timp sa o termin. Insa sa stiti ca o recomand si cu siguranta merita citita! 🙂

Aceasta este descrierea, pentru cei curiosi:

“In here,” he said, pushing on the skin above my heart, “you’re ten below zero. And you’re closer to death than I am.”

My name is Parker. My body is marked with scars from an attack I don’t remember. I don’t want to remember. I choose to live my life by observation, not through experience. While people are laughing and kissing and connecting, I’m in the corner. Watching them live. I’m indifferent to everything, everyone. The only emotion I feel with any kind of depth is annoyance, and I feel it often.

A text message sent to the wrong number proves to be my undoing.

His name is Everett, but I call him rude. He’s pushy, he’s arrogant, he crowds my personal space, and worst of all: he makes me feel.

He chooses to wear all black, all the time, as if he’s waiting to attend a funeral. Probably because he is.

Everett is dying. And he’s spending his final days living, truly living. In doing so, he’s forcing me to feel, to heal. To come face to face with the demons I suppressed in my memory.

He hurts me, he fulfills me, he completes me. And still, he’s dying.

In timp ce citeam “Ten Below Zero”, am dat o tura pe la librarie cu tata si mi-am cumparat o carte ce mi-a fost recomandata de profesoara mea de literatura: “Norwegian Wood” de Haruki Murakami. Inca de cand am citit descrierea pe internet si am ascultat-o pe profa de literatura spunandu-ne cat de buna este cartea am vrut sa o detin. Asa ca am luat actiune si iata ca acum o am! Si nu numai ca o am, dar o si citesc. Asa ca, guys, in momentul acesta pe raftul de ‘Currently reading’ se afla ‘Norwegian wood’ de Haruki Murakami.

818108

Nu am cuvinte. M-am indragostit de carte de la inceput. Chiar daca nu ma asteptam, inaintez repede in carte si mi-este frica ca o voi termina inainte de a fi pregatita. Nu o citesc repede,insa. Incerc sa trag de fiecare pagina si sa savurez fiecare cuvant. Ador personajele, imi place atmosfera, dar povestea este partea mea preferata. Acelasi lucru pot spune si despre scrisul lui Murakami, care si-a castigat usor un loc in topul autorilor mei preferati. Imi place atat de mult ce scrie, incat ieri am dat o tura la librarie din nou si, printre altele, am cumparat o alta carte scrisa de el. Recomand, pentru ca merita!

Descrierea cartii ‘Norwegian Wood’ o puteti citi mai jos:

This stunning and elegiac novel by the author of the internationally acclaimed Wind-Up Bird Chronicle has sold over 4 million copies in Japan and is now available to American audiences for the first time.  It is sure to be a literary event.

Toru, a quiet and preternaturally serious young college student in Tokyo, is devoted to Naoko, a beautiful and introspective young woman, but their mutual passion is marked by the tragic death of their best friend years before.  Toru begins to adapt to campus life and the loneliness and isolation he faces there, but Naoko finds the pressures and responsibilities of life unbearable.  As she retreats further into her own world, Toru finds himself reaching out to others and drawn to a fiercely independent and sexually liberated young woman.

A poignant story of one college student’s romantic coming-of-age,Norwegian Wood takes us to that distant place of a young man’s first, hopeless, and heroic love.

Ei bine, guys, mi-am recapatat pofta de a citi! Nici nu va imaginati cat de mult ma bucur, pentru ca…

10922807_907990622554219_6204212160854584349_n

Cam asa. :))

Voi ce mai cititi, dragilor? Sper ca numai carti bune! 😉

Currently reading… (60)

Am ceva timp de cand nu v-am mai spus ce citesc. Astazi m-am hotarat sa fac asta: sa va spun ce citesc. Sau, mai degraba, ce nu citesc.

Sunt intr-o perioada in care nu pot citi. Nu pot, pur si simplu. Anul asta mi-am propus sa citesc 65 de carti. Cate am citit? Doua. Una dintre ele fiind ‘Looking for Alaska’, pe care am mai citit-o. Sunt cu trei carti in urma programului, conform GoodReads-ului.

Jalnic. De-a dreptul jalnic. Nu am mai avut o zi in care sa citesc mai mult de 20 de minute adunate de vreo doua saptamani. Imi vine sa ma dau cu capul de pereti, sincer. Mi-e dor sa citesc “strasnic”, asa cum este vorba mea. Sa ma trezesc si sa citesc toata ziua. Sa ador ce citesc.

Nu stiu ce sa citesc. Nu am mereu timp sa citesc. Nu am cum sa citesc. Pur si simplu nu am dispozitia necesara.

In momentul asta am doua carti pe raftul de ‘Currently reading’ pe GoodReads. ‘Dark Places’, pe care am inceput-o imediat dupa ce am terminat ‘The Bone Season’ la terminarea vacantei, si ‘This Star Won’t go out’ de Esther Earl, pe care am inceput-o saptamana asta.

dark places

 

Nici una nu ma atrage. Cu ‘Dark Places’ ma chinui de vreo doua saptamani, cel putin. Intre timp am citit si ‘Looking for Alaska’ ce-i drept. Dar totusi. Imi aduc aminte cat de mult mi-a placut ‘Gone Girl’ si imi vine sa disper. ‘Dark Places’ ma lasa rece, pur si simplu. Nu e ca nu imi place deloc, dar nu ma captiveaza si nu mi se pare nici maca 20% la fel de buna ca si ‘Gone Girl’. Actiunea nu este cine stie ce, personajele nu ma impresioneaza, ritmul e prea lent pentru un thriller, iar intriga lipseste. Povestea este bunicica si clar imprevizibila. Nu imi pot da seama ce s-a intamplat si de-asta nu o voi lasa. Vreau, insa, sa o termin saptamana asta, pentru ca nu se poate asa ceva. De la fata care citea 2 saptamani pe saptamana, am ajuns la fata care citeam o carte in doua saptamani. Ok, sunt si foarte ocupata, dar cred ca este si cartea de vina. 

17675031

Hm…. este o carte draguta. Dar nimic dupa care sa ma innebunesc. Mi-a placut mult introducerea scrisa de John Green, dar Esther nu ma impresioneaza deloc. Nu mi se pare nici foarte desteapta, nici atat de puternica si brilianta pe cat ma asteptam. Da, este simpatica, dar nu cred ca merita toata nebunia care s-a petrecut si se petrece in jurul ei. Povestea ei, pe cat de tragica, pe atat de banala. Asta este doar parerea mea. Sunt sigura ca multora dintre voi le-a placut mult cartea si sper sa nu va suparati ca am spus asta. Imi pare rau ca a trebuit sa treaca prin asa ceva, dar cred ca lumea exagereaza un pic.

Vreau sa citesc. Asta vreau. Vreau sa mi seincarce o data Kindle-ul si sa imi aleg o carte buna, pe care sa o citesc repede. Vreau sa recuperez. Acum. Vreau, vreau, vreau! Ugh! M-am plictisit atat de tare de cartile pe care le citesc, incat voi adauga a treia carte pe raftul de ‘Curently reading’. Sper ca aceasta carte sa fie cu noroc, pentru ca nu este posibil sa nu pot citi.

Voi ce mai cititi? Sper sa aveti mai mult noroc la carti decat am eu. Vreau, de asemenea, sa imi recomandati o carte care sa ma scoata din starea asta. Please, please, please. Am nevoie de ajutorul vostru. Recomandari, va rog! 🙂

 

 

Interviuri cu bloggeri! (22)

Revin astazi cu un nou interviu cu un blogger. De data asta, vreau sa v-o prezint pe Mihaela, o bloggerita foarte noua, o prietena draga mie si o cititoare inraita. Pe Mihaela este posibil sa o stiti de pe blogul Bibliophile Mystery, unde obisnuia sa posteze diferite recenzii pentru cartile pe care le citea. Recent, ea a decis sa isi deschida propriul blog si uite asa a intrat, oficial, in lumea blogging-ului! Welcome, Mihaela!

Am vrut sa fac un interviu cu Mihaela pentru ca atat ea, cat si blogul ei merita. Daca nu ati avut inca ocazia sa intrati pe blogul ei, va sfatuiesc sa o faceti, cu un simplu click aici. Eu deja m-am abonat la blogul Mikky’s World of Books si sper sa o faceti si voi!

Sper, de asemenea, ca interviul pe care l-am realizat impreuna cu Mihaela va va placea. Iti multumesc pentru acest interviu, Mihaela! 🙂

1.Buna, Mihaela!Pentru inceput,descrie-te in cateva cuvinte.

Buna! O mama destul de ocupata care incearca sa citesca ori de cate ori are un moment liber.

2.Spune-ne cate ceva despre blogul tau.

Blogul meu, pentru moment, promoveaza doar carti publicate in Statele Unite. Am cateva ideai pe care le voi pune in aplicare in viitor dar mai intai astept sa ma obisnuiesc cu lumea blogurilor.

3.Lumea te cunoaste de pe blogul Bibliophile Mystery, unde ai contribuit cu mai multe postari. Ce te-a determinat sa iti deschizi propriul blog?

Da, am inceput pe Bibliophile Mystery si ii multumesc Cristinei pentru tot. A fost o experienta extraordinara. La inceput totul a inceput ca o joaca. O modalitate de a-mi tine mintea ocupata intr-o perioada un pic mai dificila dar am realizat ca nu-i o idee rea si este sansa mea de a incepe ceva nou, de a ma exprima liber.

4.Ce preferi… sa ai blogul propriu sau sa ai si cateva colegi care sa te ajute?

Nu,nu m-ar deranja sa am o colega atata timp cat suntem pe aceeasi lungime de unda.

5.Ce dificultati ai intampinat din momentul in care ai deschis blogul?

Pe Bibliophile am invatat cum sa fac o postare dar habar nu aveam cum sa pornesc un blog de la zero. Slava Domnului ca exista tutoriale pentru o gramada de chestii pe net. lol

6.Care sunt avantajele, dar si dezavantajele de a administra un blog pe cont propriu?

Avantajul este ca pot posta ce vreau, cand vreau si cum vreau. Dezavantajul este ca, atunci cand imi este imposibil sa postez dintr-un motiv sau altul, nu am pe nimeni care sa o faca in locul meu.

7.Stiu ca esti o cititoare inraita. Probabil ca ma vei uri pentru aceasta intrebare, dar… care este cartea ta favorita?

Nu am sa raspund la aceasta intrebare. Lol. Nu pot sa aleg o singura carte.

8.Daca ar fi sa asculti un singur album pentru tot restul vietii tale, care ar fi acesta?

Ar trebuie sa fie un album special pentru ca imi plac diferite genuri de muzica. In ultimul timp am ascultat destul de mult Ed Sheeran si Carrie Underwood (cum am spus, imi plac diferite genuri de muzica).

9.Ce alte hobby-uri mai ai?

Imi place sa desenez si, din cand in cand, scriu versuri.

10.Ce fel de postari preferi sa scrii pe blog?

Incerc sa promovez cartile care mi-au placut foarte mult, fie aparitii noi sau ceva ce a fost publicat in urma cu zece ani. Va fi destul de multa muzica in viitor si probabil voi scrie cate ceva si despre anumite filme. Nu va fi un blog dedicat in exclusivitate cartilor.

11.Ce film ai recomanda oricui?

Oh, boy. Eu nu prea sunt fan al filmelor. Prefer sa citesc si am o imaginatie destul de bogata. Daca ar fi sa aleg unul din filmele vizionate in ultimul an, as zice, Daca As Ramane.

12.Preferi autorii clasici sau pe cei moderni?

Citesc atat literatura contemporana cat si clasica dar nu pot spune ca prefer una sau alta. Depinde ce stare de spirit am.

13.O carte care te-a dezamagit este…?

Oh, multe carti m-au dezamagit. Lista este destul de lunga.

14.Care este parte ta preferata in a fi blogger?

Conversatiile cu diversi autori. Pentru mine este partea cea mai interesanta. Sunt o persoana destul de curioasa si intotdeauna ma intreb cum de au decis sa scrie anumite carti.

15.Daca ar fi sa alegi un autor pe care l-ai citi toata viata ta, care ar fi acela?

Nu cred ca pot alege un singur autor. Poate daca nu si-ar schimba stilul de scris pe parcurs, ceea ce este foarte improbabil.

16.Cum ai inceput sa citesti?

Imi amintesc cat de multi imi placea sa il aud pe tata citindu-mi si am fost fascinata de carti inca de mica. Am inceput sa citesc destul de devreme, aveam vreo 4 ani, cred. Jules Verne.

17.Care a fost blogul care te-a adus in lumea aceasta a blogging-ului? Ai vreun blog preferat?

Bibliophile Mystery si o sa aiba intotdeauna un loc special in inima mea.

18.Exista vreun motto dupa care iti ghidezi viata?

Fii tu insuti si nu renunta niciodata la propriile idealuri. Viata este prea scurta ca sa ne-o traim in umbra altcuiva.

19.Ne poti impartasi o amintire frumoasa din copilarie sau din adolescenta?

Imi amintesc cu drag fiecare clipa a copilariei si prietenii pe care i-am avut si inca ii mai am. Pe atunci nu eram prizonierii tehnologiei si fiecare clipa era traita la maxim. Nu as schimba nimic.

20.Ce citesti acum?

In acest moment citesc Ten Below Zero de Whitney Barbetti si este atat de frumoasa incat nu as vrea sa se termine. O recomand tuturor.

Ai vreun mesaj pentru cititorii acestui interviu?

Scuze ca v-am plictisit cu povestea mea. Lol

Multumesc, Bianca, pentru acest interviu. Chat-urile cu tine sunt intotdeauna speciale.

Mihaela, iti urez tot binele cu blog-ul! Sper sa ai parte numai de succese si sa stii ca si eu ma bucur de fiecare data cand vorbim. Mi-ar placea sa o putem face mai des, dar cu programul meu… e mai greu. Multe imbratisari!

Orice pareri si mesaje sunt binevenite!:)

Currently reading… (59)

Weekend-ul asta mi-am luat liber de la tot. Dupa activitatile din ultimele 2 luni, saptamana asta am avut niste probleme de sanatate si am simtit, pur si simplu, ca sunt extenuata. De vreme ce vacanta mai intarzie, iar activitatile continua de saptamana viitoare pana la sfarsitul anului, zilele trecute ma simteam lipsita de putere, cu toate adunate pe mine si fara nici o cale de iesire. Eram sigura ca nu puteam sa rezist pana la vacanta, chiar daca au mai ramas doar 2 saptamani pana atunci… Asa ca am preferat sa imi iau weekend-ul asta o mica vacanta si sa ma odinesc bine, asa incat sa rezist pana la sfarsitul anului.

Ce inseamna un weekend liber, deci, pentru o cititoare inraita? Mult citit. Am multe de recuperat si vreau sa discut cu voi despre ce citesc acum.

Dar mai intai vreau sa discutam despre cartea pe care am pus-o inapoi pe raft acum 3 zile. Si nu pentru ca as fi terminat-o, ci pentru ca am abandonat-o.

Daca va aduceti aminte, in postarile trecute va spuneam ca am de terminat 3 carti: “The Bell Jar”, “50 Shades of Grey” si “The Circle”. Ei bine, doua dintre ele le-am terminat si incerc weekend-ul asta sa scriu recenziile.

Cu “The Circle”, insa, este alta poveste. Am reluat lectura acum o saptamana jumate. Eram entuziasmata, pentru ca in prima zi citisem cam 50 de pagini!! Ma gandeam ca gata, asta e! O voi termina si pe asta… am castigat!

wpid-71wlmoqhx6l.jpg

Dar nu a fost asa. Am ajuns pana la pagina 220 si m-am dat batuta.

Am vrut sa imi placa cartea. Hell, chiar aveam impresia ca imi place. Eram sigura ca o voi termina. Apoi, dintr-o data, mi-am dat seama ca imi pierd vremea cu ea.

Mi-am dat seama ca nu, nu imi place si ca imi va lua mai bine de doua saptamani sa o termin. M-am gandit mai bine si mi-am dat seama ca nu are rost sa imi pierd timpul cu o carte care ma face sa  mi se ridice parul de fiecare data cand ma gandesc sa o citesc. Am atat de multe carti de citit, incat nu imi permit sa imi pierd timpul cu asa ceva.

Asa ca am renuntat la ea, in ciuda faptului ca mi-am promis mie ca o voi termina pana la sfarsitul anului. Urasc sa renunt la carti, sincer va spun. Dar am motive intemeiate de data asta si voi incerca weekend-ul asta sa va explic tot ce s-a intamplat cu mine si cu ‘The Circle’.

Urmatorul pas a fost sa ma hotarasc la o carte pe care sa o citesc. Vroiam ceva spectaculos, ceva care sa imi readuca pofta de citit si ceva care vroiam sa citesc de mult timp. Mintea ma ducea la o singura carte, asupra careia am si decis…

‘The Book Thief’ de Markus Zusak

the book thie

Daca va aduceti aminte, am inceput cartea aceasta prin Mai… dar m-am lasat repede, pentru ca o aveam in format eBook si, sincera sa fiu, e putin dificil sa citesti aceasta carte in eBook. Imi venea foarte greu sa o citesc si asta rapea din farmecul lecturii. Am decis sa astept sa imi iau cartea in paperback, pentru a nu strica experienta.

Am ajuns, in sfarsit, sa mi-o cumpar. Insa mi-a luat mult timp sa imi fac curaj sa o iau de pe raft si sa o incep. Nu stiu exact de ce, dar imi era frica ca nu imi va placea si aveam ideea asta ca “The Book Thief” este cartea perfecta.

Ei bine, am citit 181 de pagini in 3 zile, cu programul meu care de multe ori nu imi permite nici sa mananc. Motivul? M-am indragostit de cartea asta. Nebuneste. Imi place extraordinar de mult si chiar nu ma asteptam!

Binenteles ca am citit multe recenzii favorabile si multa lume mi-a recomandat-o, dar nu ma asteptam sa o ador de la inceput. Inca de cand am pus mana pe ea, am adorat coperta, care seamana cu o hartie. Apoi, incet incet, am inceput sa descopar stilul minunat al autorului si povestea foarte frumoasa si nu am putut rezista. Citesc oricand pot si ma bucur mult ca in sfarsit o citesc si eu. Vreau neaparat sa vad si filmul, cat mai curand!

Cred ca asta este cartea care imi va trezi pofta de citit… Da, o recomand!! ❤

Voi ce mai cititi? Ce-ati mai citit in ultima vreme si ce veti mai citi? 🙂

Currently reading… (58)

Hm… a trecut ceva timp de cand v-am dat un update in ceea ce priveste cartile care se gasesc pe noptiera la mine. Adevarul este ca in ultimele doua saptamani nu prea am avut timp de citit. Am avut multe activitati si asa vor fi si celelalte saptamani pana la vacanta de iarna. Sunt implicata in mult activitati de Craciun si am cateva enevimente la care trebuie sa particip. Insa nu ma plang, pentru ca asta este viata care imi place.

In momentul de fata, pe raftul meu de ‘Currently reading’ pe Goodreads se gasesc… 3 carti. Oh jesus. Cum am ajuns aici? Simt ca ma adancesc intr-o mare de carti din care nu voi iesi niciodata. Oricat de mult ador activitatile mele de acum, mi-ar placea sa am un pic mai mult timp si pentru citit.

Cartile care stau pe noptiera la mine de muuult, muuult timp sunt: “The circle” de Dave Eggers, “The Bell Jar” de Sylvia Plath si “50 Shades of Grey” de EL James.

Nici nu-mi vine sa cred ca inca nu am reusit sa termin aceste carti.

The Circle am inceput-o la inceputul anului scolar. Deci acum… doua luni si ceva. Si inca nu am terminat-o. What the hell is wrong with me?!

wpid-71wlmoqhx6l.jpg

Ok, adevarul este ca am lasat cartea asta pentru ca ma plictisea. Dar nu am vrut niciodata sa o las pentru… doua luni! Planuiam o pauza de maxim o saptamana. Povestea mi se pare buna, doar ca nu era potrivita pentru perioada aceea.

Pana la vacanta de Craciun vreau neaparat sa o termin. In special pentru ca mi-e dor de o distopie… e momentul potrivit sa o termin.

Insa mai intai trebuie sa termin cartea pe care am inceput-o saptamana trecuta…

50 Shades of Grey

13536858

Va vine sa credeti ca citesc aceasta carte? Pentru ca mie inca nu.

Dupa ce am vazut noul trailer, am stiut ca trebuie sa citesc si cartea! Asa ca am tras fuga pana la librarie si… ei bine, am luat cartea din raft si am cumparat-o. Am inceput-o in aceeasi zi, adica acum o saptamana.

Ma asteptam sa o citesc repede. Eram foarte entuziasmata si de-abia asteptam sa ma intalnesc cu Grey cel din trailer. Dar, ei bine, o saptamana mai tarziu, sunt prinsa la pagina 356. Nu numai pentru ca nu am timp sa o citesc, dar si pentru ca… ma plictiseste.

La inceput m-a captivat foarte tare. Insa isi pierde farmecul pe parcurs. Nu stiu exact de ce si cum. Stiu doar ca vreau sa citesc aceste ultime capitole pentru a incepe ceva nou. Ei, sau pentru a termina celelalte carti pe care trebuie sa le termin. Nu zic ca nu imi place pentru ca, in ciuda faptului ca aceasta carte nu ofera nici un motiv pentru a imi placea, ei bine… imi place. Mai multe detalii va voi da in recenzie.

Inainte de a incepe povestea lui Grey, citeam The Bell Jar, o alta carte pe care am abandonat-o.

the bell jar

O alta carte pentru care am fost extrem de entuziasmata si care, in final, m-a dezamagit un pic. Nu zic ca nu imi place, dar ma asteptam sa fie ceva senzational. Citisem atat de multe citate de-ale Sylviei, incat ma asteptam ca aceasta carte sa fie un fel de biblie personala. In schimba, n-a fost asa.

Adevarul este ca nu am lasat-o numai pentru a incepe 50 Shades, ci si pentru ca ma plictisea. Dap. Ma plictisea.

Cartea este draguta, dar plictisitoare. Anyway, mai multe detalii in recenzie. 🙂

Si da… uite asa am ajuns eu cu 3 carti incepute si neterminate. Ah, trebuie sa ma pun pe citit cat mai repede! 🙂

Voi, dragilor, ce mai cititi? 🙂

Currently reading… (57)

Daca va aduceti bine aminte, in prima postare “Currently reading…” am spus ca aceasta rubrica va fi saptamanala si o voi posta in fiecare duminica. Binenteles, din cauza a mai multor factori, nu am reusit sa ma tin de cuvant. Insa azi este duminica si m-am plictisit sa gasesc motive sa nu postez. 🙂

Ultima data va spuneam ca citesc “Catching Fire” de Suzanne Collins.

6472227

Asta a fost a treia oara cand am citit cartea aceasta. Nu, seria aceasta. Binenteles ca nu imi mai aduceam aminte multe lucruri din actiune, asa ca am simtit ca citesc seria din nou. “Catching fire” mi-a placut foarte mult. Voi incerca sa ma uit si la film din nou pana sa iasa ‘Mockingjay’. 🙂

Dupa ce am terminat “Catching fire”, binenteles ca m-am apucat de…

‘Mockingjay’.

mockingjay 1

Ei bine, aici se schimba ideea. Am multe de spus despre cartea asta, asa ca luati un loc. Vreti si o cafea sau un ceai? O prajitura?

Tin sa mentionez ca “Mockingjay” nu o mai recitisem. Au trecut mai bine de 3 ani de cand am citit cartea aceasta pentru prima data, in romana. 3 ani si sute de carti. Sute de povesti, sute de personaje. Va puteti imagina, cred, ca nu prea imi mai aminteam eu ce si cum. Aveam o idee despre actiune si stiam si finalul, dar nu imi aminteam nimic cu exactitate. A fost ca si cum am citit “Mockingjay” pentru prima data.

Mi-a placut. Oh da, mi-a placut mult! Nu ma indoiesc de nota mea de 5 stele pe care am dat-o acum 3 ani. Este un final glorios.

Dar nu straluceste.

Au fost multe lucruri care m-au nemultumit la cartea asta. Dupa ce am discutat-o cu una dintre cele mai bune prietene ale mele ( care, culmea, a citit-o in acelasi timp cu mine), am stat jos si am facut o scurta lista cu toate nemultumirile pe care le-am avut legata de aceasta carte.

Pe tot parcursul cartii, Katniss a fost intr-o stare de… moleseala, daca imi permiteti. A fost drogata mai tot timpul, nu prea a avut momentele ei de stralucire, de-abia de stia ce e cu ea si tot timpul se plangea de cate ceva. Cand am inchis cartea pentru ultima data, ma tot gandeam cum Katniss s-a transformat, intr-un fel in mama ei. Adica cum traia intr-o stare de letargie continua.

Mi s-a parut, de asemenea, ca Suzanne a construit intriga in jurul unor evenimente importante, ne-a dat speranta ca vom avea parte de o scena care sa ne faca sa ne pierdem mintile, insa marea scena era, in realitate, un paragraf sau doua. Adica o dezamagire. Pe toate durata cartii aveam impresia ca Suzanne nu a stiut cum sa isi puna in valoare ideile si cum sa scrie un final reusit pentru una dintre cele mai bune serii de pe piata.

Cea mai mare nemultumire a mea a fost finalul. Consider ca aceasta carte, aceasta serie, ar fi putut avea un final mult mai briliant. Pentru mine, felul in care Suzanne a incheiat aceasta serie a fost o dezamagire enorma.

Mi s-a parut mult prea brusc si deloc stralucitor. Inca de la inceputul cartii am asteptat momentul in care Katniss va intra in casa lui Snow si il va captura. In schimb, am primit cu totul altceva. Cred ca ar fi fost mult mai bine pentru serie daca Katniss ar fi fost cea care l-a capturat pe Snow. Nici scena executarii lui nu m-a impresionat. Snow a murit intr-un mod mult prea…banal. Am avut sentimentul ca Suzanne a vrut sa-si ia de grija cu cartea si a scris un final numai asa, sa fie.

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Gale si Katniss nu au avut parte de un sfarsit normal. Am fost profund nemultumita de lucrul asta, pentru ca relatia dintre ei a fost un punct foarte important pentru serie.

Oh da, am uitat sa mentionez despre cum intr-o pagina Katniss si Peeta nici nu vorbeau, iar in urmatoarea pagina sunt casatoriti. Si felul in care a povestit Suzanne despre toate personajele si cum au sfarsit acestia m-a calcat pe nervi. Cred ca fiecare personaj isi merita scena de final, impreuna cu Katniss.

Suzanne a trecut cu vederea multe detalii importante in aceasta serie, facand ca “Mockingjay” sa ma dezamageasca un pic. Sper ca filmul sa aiba finalul pe care aceasta serie il merita.

Dupa “Mockingjay”, nu prea stiam ce sa citesc. Am deschis Kindle-ul ca sa ii fac un update si am dat peste urmatoarea mea lectura, pe care nici macar nu am planuit-o.

Love Letters to the Dead.

love letters to the dead

Dupa cum spuneam si ieri in recenzie, aceasta carte mi-a placut foarte mult. Este o poveste trista, dar frumoasa si realista, iar personajele au fost originale si au dat si mai mult farmec cartii. Cu siguranta recomand aceasta carte! 🙂

Dupa ce am terminat “Love letters to the Dead”, am inceput o carte pe care de mult o aveam in plan: ‘Crucea’ de F.M. Cercel, carte ce mi-a fost oferita de catre autoare spre recenzie.

CIMG1299

Nu stiam la ce sa ma astept in momentul in care am deschis cartea, dar ma bucur ca am citit-o si regret ca mi-a luat atat de mult sa o iau din biblioteca si sa o citesc. “Crucea” este o carte captivanta, usor de citit, palpitanta, cu multe intorsaturi de situatie si cu foarte multa actiune. Mi-a placut mult povestea, dar nici personajele principale nu au fost mai prejos. Cred ca merita sa cititi “Crucea” si sper sa o faceti. Mie, personal, mi-a placut.

Acum citesc o carte pe care vroiam de mult sa o citesc si a carei ecranizare mi-a placut extraordinar de mult. Este vorba despre “Nick & Norah’s infinite playlist” de Rachel Cohn & David Levithan.

nick

Hm…. sincera sa fiu, nu sunt foarte incantata. Este o carte scurta (am parcurs deja 50%), dar nu ma innebunesc. Mi se pare lipsita de farmecul pe care l-a avut filmul, Norah ma enerveaza, Nick este simpatic, Tris imi place (huh!), dar povestea ma cam plictiseste pentru ca nu pot sa gasesc specialul ala care l-a avut filmul. Stilul de scriere ma face foarte confuza. Ce vreau sa zic ?Ei bine, ambii autori au obiceiul de a incepe o propozitie acum si sa o termine peste doua paragrafe. Se incepe de la o idee si se povesteste despre unchiul nu stiu cui, despre  nu stiu ce serial, despre nu mai stiu cate alte subiecte. Pierzi sirul la un momentdat.

Insa vom vedea. Poate imi voi schimba parerea pana la sfarsit. Desi ma indoiesc ca voi da mai mult de 3.5 stele acestei carti.

Asa, dragilor! Vreau sa aud totul despre ce carti v-au mai trecut prin maini! Ce ati mai citit, ce mai cititi si ce veti mai cititi? 🙂

Currently reading… (56)

Long time no see! Daca inainte postam aceasta rubrica cat mai des posibil, acum de-abia daca imi aduc aminte de ea. Liceul imi dauneaza grav sanatatii mintale, clar! Am sa incerc sa postez mai des de-acum rubrica aceasta si sa va tin la curent cu tot ce mai citesc. 🙂

Ultima daca cand am postat in cadrul acestei rubrici a fost cu mai bine de o luna in urma, pe cand reciteam ‘The Hunger Games’. Intre timp, chiar daca uneori sunt atat de ocupata incat simt ca n-am timp sa respir, am mai citit cateva carti, care m-au adus mai aproape de tinta mea de 60 de carti de citit pe 2014. Nu ca mi-ar pasa foarte tare, dar tot sunt mandra ca nu pierd timp si citesc oricand pot. 🙂

Okay, so here we go.

Dupa ce am terminat “The Hunger Games” (a fost geniala, chiar mai geniala decat prima data), m-am hotarat sa mai schimb un pic registrul si m-am apucat de… “The Pianist” de Wladyslaw Szpilman.

829777(Puteti citi recenzia aici.)

“The pianist” a fost una dintre cartile pe care intotdeauna am vrut sa le citesc, dar dintr-un motiv pe care nu il stiu, am amanat-o cat am putut. Pana intr-o zi cand m-am hotarat sa o comand si sa ma apuc de ea cat de repede pot. Si, ei bine, tin sa va spun ca inca nu am uitat-o si inca mi se strange inima cand ma gandesc la ea. Mi-a placut enorm de mult. M-a impresiont pana la lacrimi si m-a facut sa realizez ca viata e o lupta si ca trebuie sa stim cum sa luptam. Personajul nostru principal – care, de altfel, este si autorul cartii – Wladyslaw, a luptat prin muzica. Asta intentionez sa fac si eu. 🙂

Chiar daca mi-a luat multe zile sa ies din starea de book hangover pe care mi-a lasat-o “The Pianist”, am facut-o intr-un final, cu ajutorul unei carti care a stat in biblioteca multa vreme. Este vorba despre “Will Grayson, Will Grayson”, scrisa de nimeni altii decat John Green si David Levithan.

17208924 (1)

(Recenzia o gasiti aici.)

Ce sa mai, mi s-a parut geniala! Am citit-o in doar 3 zile, intr-o perioada foarte aglomerata. Am adorat totul la ea si mai ca m-as fi apucat din nou de ea dupa ce am terminat-o. E perfecta pentru toata lumea, dar in special pentru adolescenti, si este extraordinar de buna de citit atat vara, cat si iarna, toamna sau primavara. Mda, v-ati prins. Cartea trebuie citita, nu conteaza cand si de cine. O recomand cu mare drag! 🙂

Am hotarat sa mai petrec un pic de timp si cu New Adult, asa ca m-am apucat de o carte pe care o ‘ochisem’ de mult si vroiam tare mult sa o citesc.

“Between the lines” de Tammara Webber…

15832137(Recenzia poate fi citita cu u simplu click aici.)

Asa cum am spus si in recenzie, “Between the lines” a reprezentat o adevarata dezamagire pentru mine. Dupa experienta cu ‘Easy’, ma asteptam la ceva la fel de genial. In schimb, am avut parte de protagonisti enervanti, un triunghi amoros prost creat, o poveste cliseica. Deci, nimic special. Personal nu voi mai citi restul seriei, dar daca vreti sa o incercati, eu zic sa o faceti. Poate voua va va placea mai mult decat mi-a placut mie.

Ca sa scap e starea proasta pe care mi-a lasat-o “Between the lines”, mi-am luat inima in dinti si am luat de pe raft o carte pe care ma cam temeam. Este vorba despre ultimul volum din seria “Gabriel’s inferno” de Sylvain Reynard, adica ‘Gabriel’s redemption’.

17730501

Uf… n-am cuvinte. Nu am inca recenzia pregatitia, dar voi incerca sa o termin maine. Cert este ca nu exista cuvinte care sa descrie aceasta carte, acesta serie si sentimentele mele pentru ea. Orice as spune este prea putin, dar voi incerca sa imi transpun sentimentele pe hartie, intr-o recenzie cat de cat coerenta. Pana atunci, daca nu aveti ce citi weekend-ul asta, puneti mana pe Gabriel si povestea lui geniala. Nu veti regreta!

Am terminat aceasta carte cu doua zle in urma si, ca sa trec peste ea, a trebuit sa ma apuc de altceva. Stiu ca acum cateva zile am spus ca ma voi apuca de “Nick & Norah’s infinite playlist”, dar apoi mi-am adus aminte ca prima parte din Mockingjay apare in mai putin de o luna, asa ca am hotarat sa ma apuc de volumul doi, ca pana la film, sa am recitita toata seria. Asa ca acum citesc…

6472227

Catching Fire.

Pentru a treia oara parca?!

Si e mai geniala ca oricand.

Cititi-o. Zau.

Cam astea sunt cartile care m-au ajutat sa trec prin stresul ultimei perioade. Una mai buna decat alta, cu o singura exceptie nefericita. Ei, dar si aia e buna la ceva, nu? M-a invatat ce fel de carti sa evit de-acum incolo.

Okay, dragilor! Eu v-am zis ce am citit si ce citesc. Acum este randul vostru! Vreau sa aud fiecare carte care v-a trecut printre maini si, de asemenea, ce carte sta acum pe noptiera la voi. 🙂

Currently reading… (52)

O rubrica extrem de draga mie si probabil cea mai populara de pe blog. Am postat in cadrul ei de 51 de ori, daca nu punem la socoteala si aceasta postare. Sunt sigura ca voi mai posta multa vreme in ea. 🙂

Huuuh… ce-am mai citit? Hm, nu prea multe, spre rusinea mea. Am fost ocupata, cu scrisul, cu studiatul si cu viata, in general. Stiti perioadele acelea cand tot ce vrei sa faci e sa stai sa te gandesti? Cam asa a fost weekend-ul asta pentru mine. N-am avut parte nici de cea mai captivanta lectura, asa ca saptamana asta a fost o mare pierdere de timp in privinta asta.

Dupa cum bine stiti, de ultima data de cand am postat in cadrul acestei rubrici am citit “Before I go to sleep” de SJ Watson. Daca nu ati citit-o inca… habar n-am ce mai asteptati! Oameni buni, cartea asta e geniala! Dar mai bine cititi recenzia.

11882305 (1)

In ziua in care am terminat “Before I go to sleep” a trebuit sa citesc cateva pagini dintr-o alta carte pentru a putea sa ma duc la culcare linistita. Dupa lungi dezbateri, m-am hotarat sa incep “Code Name Verity” de Elizaebth Wein, ca si-asa statea in biblioteca de prea mult timp si vroiam sa o citesc de cam un an.

Eram atat de entuziasmata! Multa lumea mi-a recomandat-o si aveam asteptari uriase!

Surpriza surprizelor am avut-o cand mi-a luat o saptamana sa citesc 165 de pagini, iar dupa a 165-a pagina, a trebuit sa o las.

18043253

Nu zic ca nu e o carte buna. My god, inca de la prima pagina se vede ca e geniala! Dar sunt intr-o perioada in care nu pot sa ma ‘lipesc’ de cartile de genul asta. Din cele 165 de pagini nu am inteles nimic, eram extrem de confuza si enervata. Limbajul mi s-a parut greoi, dar imi place cum e povestita. Si tocmai pentru ca imi place cartea, nu am vrut sa stric lectura, asa ca am ales sa o las pentru o perioada in care voi fi in starea necesara sa o citesc. O voi lua de la capat atunci cand voi vrea si o voi citi cu mare atentie.

Pana atunci, am ales sa ma delectez cu Stephen King si a lui Carrie.

11740831

Acum vreo 3 ani am mai citit o carte de Stephen King, dar nu am terminat-o. Este vorba despre ‘Mobilul”, carte care mi-a placut si m-a inspaimantat extrem de mult!

Carrie e alta poveste. Am citit vreo 50 de pagini si my god! E superba! Imi place deja foarte mult! Imi place stilul lui King si povestea, iar pe Carrie o compotimesc. Abia astept sa intru mai adanc in poveste si sa descopar mai multe despre ea. Asta da carte captivanta!

Zilele astea voi urmari si filmul care e cu Ansel Elgort si Chloe Grace Moretz!

Voi ce cititi? Astept recomandarile voastre in comentarii! 🙂