2016 in review: Cele mai bune 10 cărți pe care le-am citit

Am ajuns din nou la unul dintre momentele mele preferate: sfârșitul anului. Deși o perioadă plină de nostalgie, îmi place enorm să mă gândesc la tot ce am realizat în cele 12 luni din anul care urmează să se încheie. Ultimele două zile din an sunt mereu dedicate topurilor, amintirilor și reflecției, la fel cum în primele zile din Ianuarie îmi place să îmi pun câteva dorințe, să fac planuri și să îmi setez câteva obiective pe care mai apui le scriu pe o hârtie pe care o port în portofel și de care încerc să mă țin cât mai mult posibil.

Pentru astăzi și mâine v-am pregătit trei topuri pe care abia așteptam să le fac. Primul este cel cu cele mai bune 10 cărți pe care le-am citit în 2016, al doilea conține cu melodiile mele preferate, iar cireașa de pe tort și cel mai important top este cel al momentelor mele preferate pe care le-am trăit anul acesta. Recunosc că aveam de gând să vă împărtășesc toate acestea mai devreme, dar o lipsă de energie, o profundă dorință de a mă odihni și de a dormi și o libertate limitată m-au făcut să tot amân acest moment. Astăzi am pus piciorul în prag, mi-am făcut o cană de cafea și am început să fac minunata și dificila sarcină de a-mi alege preferatele.

Am citit multe cărți în 2016. 70, mai exact. La începutul anului mi-am setat pe Goodreads un  reading challenge de 50 de cărți, pe care, din fericire, l-am întrecut. Sinceră să fiu, nu știu cum am reușit să fac asta, pentru că anul acesta nu am citit la fel de constant ca în alți ani. Am avut un program extrem de încărcat datorită diplomei, am trecut prin perioade când nu mă puteam atinge de cărți, dar aveam și săptămâni în care citeam încontinuu. Oricum ar fi, sunt mulțumită de cum arată 2016 în materie de cărți pentru că am citit mult bine. Cred cu adevărat că am citit tot ce am vrut și asta mă mulțumește în mod special.

Bun. Fără alte introducțiuni, cele mai bune 10 cărți pe care le-am citit anul acesta sunt:

10. Ghici cine moare primul de M.J. Arlidge

ghici-cine-moare-primul

Ghici cine moare primul a fost printre primele cărți pe care le-am citit în 2016 și uite că, 12 luni și 69 de cărți mai târziu, a rămas una dintre preferatele mele. Fiecare volum din seria Helen Grace este un deliciu literar pentru mine, pentru că romanele acestea sunt de un suspans și un mister care te lasă fără suflare. Sunt scrise atât de bine și cu atât de multă inteligență, încât nu poți ghici nici un moment ce se va întâmpla, lucru care pe mine mă înnebunește. În sensul bun, bineînțeles! Unde mai pui că Helen mi se pare de-a dreptul fascinantă. Sper ca în 2017 să citesc întreaga serie.

9. Jurnalul 2003-2009 de Oana Pellea

jurnalul oanei pellea

Anul acesta am prins drag de jurnale și autobiografii, după ce am citit jurnalul Oanei Pellea. Am prins drag și de Oana, care este un om cum rar întâlnești. Jurnalul ei este scris cu atât de multă autenticitate, emoție, dor și drag de viață încât este greu să nu devină una dintre cărțile tale preferate. După ce am citit cartea, am simțit că am învățat multe lucruri și că, într-un fel, mi s-a schimbat viața și modul de a vedea anumite aspecte ale acesteia.

8. Tot ce nu ți-am spus de Celeste Ng

tot-ce-nu-ti-am-spus

My my, ce carte!  Am citit-o vara aceasta și aproape că am plâns la fiecare capitol. Tot ce nu ți-am spus este o emoționantă poveste despre familie, dragoste, loialitate și curajul de a fi persoana care vrei tu să fii. Scrisă într-un mod minunat, plină de metafore și emoții puternice, cartea a picat în mâinile mele într-un moment în care aveam nevoie de câteva lecții, pe care le-am și primit datorită ei. Este una dintre cărțile pe care sper să am timp să o recitesc și pe care o voi recomanda mult timp de-acum încolo.

7. Ținutul țânțarilor de David Arnold

ținutul țânțarilor

Doamne, cât de tare mi-a plăcut cartea aceasta! Bine, se poate să-mi fi plăcut atât de tare și datorită vârstei, pentru că mama nu prea mi-a înțeles entuziasmul. Însă este o carte minunată! Amuzantă, bine scrisă, cu situații reale în care te poți regăsi, cartea m-a captivat de la primul capitol. Nu-mi mai amintesc perfect, dar am impresia că aceasta era cartea pe care o citeam atunci când am dat de diplomă. Oricum ar fi, povestea lui Mim va ocupa mereu un loc special în inima mea.

6. Child 44 de Tom Rob Smith

child 44

Am citit această carte după ce am văzut filmul, care mi-a plăcut la nebunie. Child 44 este una dintre cărțile acelea puternice, care trăiesc în cititor mult timp după ce le-au citit. Are o poveste încărcată de adevăruri și situații tulburătoare, o intrigă convingătoare și personaje foarte bine conturate. Iar dacă îmi urmăriți blog-ul, știți cât de mult îmi plac cărțile despre al doilea război mondial și despre Rusia anilor ’50. Într-un cuvânt, Child 44 a fost perfectă pentru mine.

5. Rockstar de Cristina Nemerovschi

rockstar

Ar fi fost, cred, anormal să nu o includ pe Cristina în acest top. Ea se numără, până la urmă, printre autorii mei preferați. Rockstar mi-a intrat la suflet atât de tare nu numai pentru că e excelent scrisă, ci și pentru că m-am putut regăsi 100% în ea și în trăirile lui Storm. Țin minte că pe parcursul lecturii a trebuit să mă opresc de multe ori, pentru că mă gândeam încontinuu că nu este posibil ca un personaj să îți semene atât de mult și o scriitoare pe care nu o cunoști personal să-ți scrie toate trăirile și sentimentele într-o carte. Copia mea este plină de însemnări și citate subliniate și abia aștept să o recitesc.

4. Central park de Guillaume Musso

central-park

Am citit Central park recent și nu că mi-a plăcut la nebunie, dar aș fi recitit-o încă din momentul în care am terminat-o. Povestea mi s-a părut genială, scrisă perfect, cu intrigă care devine din ce în ce mai imprevizibilă și mai complicată și două personaje pe care ajungi să le adori. Guillaume Musso a devenit unul dintre scriitorii mei preferați și abia aștept următorul pachet de la bunica, care conține încă un roman scris de el. La fel de mult i-a plăcut și mamei cartea, care mi-a dat telefon tocmai din România să-mi spună că nu o poate pune jos.

3. Înainte să te cunosc de Jojo Moyes

me-before-you

Aici a trebuit să stau să mă gândesc u pic, pentru că nu eram sigură dacă mi-a plăcut mai mult Înainte să te cunosc sau continuarea, După ce te-am pierdut. Am concluzionat, totuși, că Înainte să te cunosc mi-a transmis emoții mult mai puternice. Cred că deja știți totul despre romanul lui Moyes, pentru că se numără printre cele mai citite romane din 2016. Cert este că mie mi-a plăcut la nebunie pentru că este o carte scrisă foarte bine, cu o doză de realism rar întâlnită, emoții puternice, personaje adorabile și foarte bine conturate și un sfârșit sfâșietor. Am citit romanul în vară, la două săptămâni după diplomă, când nu știam ce să fac cu viața mea și nici chef de citit nu aveam. Înainte să te cunosc mi-a reamintit de ce ador cărțile și mi-a trezit foamea de a citi.

2. Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Alexievici

razboiul-nu-are-chip-de-femeie-3126-4

Nici nu știu cum să descriu acest roman. În primul rând, având în vedere cât de mult iubesc poveștile de război și tot ce are de-a face cu cel de-al doilea război mondial, era logic să ador cartea Svetlanei. Nu m-am așteptat, totuși, să mă răscolească și să mă tulbure atât de mult. Mărturiile femeilor care au luptat pe front în cel de-al doilea război mondial m-au făcut să mă înfior și m-au captivat atât de mult, încât la un moment dat lumea din jurul meu dispăruse și aveam impresia că mă aflu și eu pe front. Genială, ce să mai!

1. Rose under fire de Elizabeth Wein

rose under fire

Ei bine, da, aceasta este cartea mea preferată din 2016. Nici nu mi-a fost greu să o aleg, pentru că mi-a venit în minte imediat atunci când m-am întrebat ce carte mi-a plăcut cel mai mult anul acesta. Tot o carte de război și în același timp continuarea cărții Nume de cod: Verity (care mi-a plăcut la fel de mult și care aproape că a intrat în acest top), Rose under fire m-a impresionat și și-a lăsat amprenta asupra mea într-un mod în care nu cred că o altă carte o va face vreodată. Este absolut superbă, incredibil de emoționantă și de captivantă, te face să te atașezi de personaje și transmite atmosfera războiului și a sfârșitului acestuia într-un mod nemaiîntâlnit. De neratat!

Pfiu, ce treabă grea! Anul 2016 a fost un an plin de cărți puternice, cu adevărat bune și mi-a fost foarte greu să fac acest top. Nu eram sigură ce cărți să includ, pe ce locuri să le pun și ce cărți să exclud. Vreau să menționez și câteva cărți care mi-au plăcut foarte mult și de care îmi amintesc cu plăcere: Carry on de Rainbow Rowell, Code Name Verity de Elizabeth Wein, Castelul de sticlă de Jeanette Wells, Lupta mea: Moartea unui tată de Karl Ove Knausgard și Colorless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage de Haruki Murakami.

Până revin eu cu următoarele topuri, aștept comentariile voastre cu titlurile preferate pe care le-ați citit în 2016!

Recenzie: “nymphette_dark99” de Cristina Nemerovschi

18113376

Descriere:

“Am 13 ani şi 4 luni. În ghiozdanul meu nu găseşti bomboane pe băţ, nu îmi prind părul cu bentiţă, nu port pantofi cu baretă şi nici rochiţe albe. Fac sex pentru că e fun. Îmi testez limitele şi nimic din ceea ce ai putea bănui despre mine nu este adevărat. Mă cheamă Vicky. Ai grijă să nu îmi spui Victoria, port un cutter cu mine tot timpul.”

***

Rămasă singură în mijlocul Braşovului, fără bani şi fără baterie la mobil, Vicky, o adolescentă de 13 ani, are o noapte la dispoziţie pentru a ajunge în Bucureşti, unde a doua zi este petrecerea de majorat a iubitului ei, Dev, petrecere pe care în niciun caz nu vrea să o rateze. Un TIR opreşte, iar bărbatul pare fascinat de nurii tinerei Lolite, propunându-i o partidă de sex în pădurea de la marginea drumului. Ea acceptă imediat, însă şoferul nu ştie că a făcut o greşeală care îl va costa poate chiar viaţa.

Situaţiile neprevăzute şi personajele întâlnite pe parcursul a doar câteva ore gravitează în jurul atracţiei sexuale şi al aventurilor extreme, al rememorării unor evenimente decisive din trecut şi reflecţii despre persoanele importante care au marcat-o. Fata ascunde totuşi un secret – Întâmplarea.

Live fast, die young, bad girls do it well.

O puteti comanda de aici.

Recenzie:

*Am primit cartea “nymphette_dark99” de la editura Herg Benet, pentru recenzie. Multumesc!*

Am terminat cartea asta acum 50 de minute, deci imi este inca proaspata in minte.  M-am grabit sa scriu recenzia asta in aceeasi zi in care am terminat -o pentru ca nu vreau sa uit nimic din ce vreau sa spun.

“nymphette_dark99” este o carte pe care am vrut sa o citesc inca dinaintea lansarii. Pentru ca, well, suna foarte diferit si este scrisa de Cristina Nemerovschi. Dintotdeauna mi-am dorit sa citesc o carte scrisa de ea, si uite ca, in sfarsit, am reusit sa o fac.

Sunt impresionata de ‘nymphette_dark99’. Mi-a placut extrem de mult si, sincera sa fiu, cand am primit-o si am rasfoit-o, nu credeam ca ma voi innebuni dupa ea! Dar da, mi-a placut foarte mult!

Ok, haideti sa facem ceva clar. Exista multe injuraturi in cartea asta. Si scene care probabil ca nu sunt potrivite cu varsta protagonistei. Sex, bautura, crime (ei, nu chiar!), droguri, injuraturi si situatii socante. So what?! Pe mine, personal, nu m-au deranjat nici injuraturile, nici scenele un pic mai… hai sa spunem, diferite. Pentru ca, pana la urma, asta e Nymphette si din asta e facuta cartea. E ca si cum ai lua elementele romantice din Shakespeare. Asta e, pur si simplu, felul in care autoarea isi spune cuvantul. Daca te deranjeaza cuvintele mai colorate, atunci nu o citi. E simplu ca buna ziua!

Am citit pe undeva ca “nymphette_dark99” a fost scrisa ca sa socheze. Da, a fost scrisa si de-asta. Dar a fost scrisa si ca sa transmita un mesaj. Un mesaj despre adolescenti mileniului 3, despre Romania si despre oameni, in general. Si sincera sa fiu da, consider ca ne trebuia o carte ca asta in lumea literara din Romania. Ne trebuia o carte care sa spuna lucrurilor pe nume, care sa ne arate cat de murdara e lumea si Romania. Cati fraieri si incuiati avem. Da, poate ca e o carte, deci o poveste cu personaje imaginare, dar e bazata pe un adevar pe care il vedem in fiecare zi. E inspirata din intamplarile pe care le vedem in fiecare zi la televizor si  de oamenii care ne inconjoara in Romania. Este atat de mult realism si adevar in cartea asta incat cred ca toata lumea ar trebui sa o citeasca.

Vicky (nu Victoria, va rugam!) este o adolescenta de 13 ani. Oh, am zis adolescenta? Am vrut sa zic fata. Sau chiar femeie. Pentru ca Vicky e orice numai adolescenta nu. Da, poate ca are 13 ani, poate ca e mai mica decat mine chiar, dar e mai desteapta decat multe femei in varsta. Stie sa se distreze, asta e clar. Stie sa faca ce-i place, cand vrea, cu cine vrea. Si asta e clar. Da stie sa gandeasca. Stie sa iasa din cutia in care sunt blocati majoritatea adolescentilor zilele astea. Stie sa fie diferita, sa gandeasca pentru ea, sa traiasca, sa se bucure de viata, chiar si dupa Intamplare. Stie sa se foloseasca de atuu-urile ei si nu se sfieste sa isi faca cunoscuta parerea. Nu e guraliva, ci ironica si stie ce sa spuna. E chiar politicoasa, daca nu ne gandim la briceagul pe care il ascunde si care probabil ca are putin din Gigel sau Gigu sau Giani pe el.  Vicky e, pe departe, unul dintre cele mai interesante personaje pe care le-am intalnit pana acum. E extrem de complexa si exista  o diferenta izbitoare intre varsta, actiunile si mintea ei. Are o minte diabolica, obosita, inteleapta, “dirty”, si uneori complicata. Da, fumeaza si face sex pentru ca ii place. Are un prieten cu 5 ani mai mare decat ea, iar frate-sau a invatat-o multe dintre smecheriile pe care le stie. Dar e desteapta si stie sa gandeasca singura. Mi-a placut extrem de mult felul in care gandeste, pentru ca se cunoaste ca isi foloseste creierul cu adevarat.

Hai sa trecem la Tedy.

Tedy e un personaj extrem de important in povestea noastra. E fratele lui Vicky si tipul care o initeaza in multe chestii. El a invatat-o sa fumeze, sa bea si sa se drogheze din cand in cand. Bine, ca sa nu mai vorbim de unele “jocuri” pe care Tedy i le-a aratat lui Vicky.

Tedy e, la randul lui, extrem de destept, foarte matur, simpatic, amuzant, complex si complicat. Are ganduri de-a dreptul periculoase. E unul dintre personajele acelea pe care le placi instantaneu, desi nu participa direct in actiune decat la sfarsitul cartii. In rest, Vicky e cea care ne face sa il indragim pe Tedy, prin amintiri si povestiri. Mi-a placut extrem de mult de el, din cauza ca, in ciuda faptului ca are un nume de-a dreptul… moale, e un tip dur.

Relatia dintre Tedy si Vicky are un element mai twisted in el. Nu e o relatie de frate-sora normala. Tedy si Vicky nu se sfiesc din a face anumite lucruri impreuna. De fapt, fac cam orice impreuna. Sunt de nedespartit. Am adorat relatia dintre ei.

Dev. E un tip interesant. Mi-ar placea sa aflu mai multe despre el. Nu m-a impresionat la fel de mult ca si Tedy, din cauza ca nu e la fel de… impresionant. 😉

Cartea asta e una dintre cartile acelea in care personajele fac aproape toti banii. Fiecare personaj are ceva inedit, nebunesc. O alta chestie si mai buna? Autoarea a creeat niste personaje care arata Romania si poporul din tara asta. A stiut cum sa ii introduca in poveste si, poate ca a exagerat uneori, dar a facut-o pentru a putea arata cum sunt, de fapt, majoritatea Romanilor.

Tedy, Dev, Vicky si Coco sunt gasca nebuna. Mai vreau o carte cu ei! Desi nu as spune nu la o carte povestita mai mult din prezent decat din trecut, mi-a placut extrem de mult modul in care autoarea a imbinat prezentul cu trecutul. Mi-a placut ca ne-am putut bucura atat de prezent si de peripetiile lui Vicky spre Bucuresti, cat si de intamplari traznite din trecutul ei.

Actiunea cartii se intampla intr-o noapte si cam o jumatate de  zi. Si nu, cartea nu e grabita! E de-a dreptul captivanta, are un ritm numai potrivit si nu e deloc plictisitoare. La inceput, m-am intrebat ce naiba e Intamplarea. Cand am aflat, am ramas socata. Apoi, am inceput sa ma concentrez mai mult pe peripetiile lui Vicky. Intamplarile prin care ea trece ca sa ajunga la Dev, la Bucuresti, sunt twisted si socante, dar de-a dreptul amuzante si palpitante. Nu ai cum sa nu razi: de Vicky si de ironia lui, de Gigu sau Gigel, de Iepure sau de Vanessa, eventual si de oligofren, sau de Tedy si de capra.

Ca veni vorba de capra… e de-a dreptul capra! Imi venea sa arunc cu ceva dupa ea.

In cartea asta gasesti mai orice, in afara de romance-ul ala siropos. E foarte hardcore nymphette. De-asta imi si place. E diferita si nu a fost scrisa pe baza unor siroposenii care ar fi prins la un public mai incuiat la minte.

Cred ca Nymphette ar trebui sa fie interzisa prostilor, incuiatilor si oamenilor religiosi. Pentru ca sigur vor fi ofensati sa citeasca tot adevarul din cartea asta si, mai mult ca sigur, o vor improsca cu noroi, fara sa o fi inteles cu adevarat.

Cristina Nemerovschi este, probabil, cea mai valoroasa autoare din Romania in prezent. Are un talent si un stil aparte. Cristina nu se sfieste sa spuna lucrurilor pe nume. Nu se foloseste de strategii de marketing si nu scrie povesti banale. Stilul ei de  scriere e extrem de captivant si addicting! Da, mai vreau sa citesc ceva de la ea! Deja mi-am scos pe noptiera “Sange Satanic” si ma voi apuca de ea cat de repede pot.

Cred ca Cristina si-a pus toate nemultumirile despre oamenii din Romania si despre Romania in cartea asta. Si nu numai. Am gasit niste pasaje care se vedeau clar ca sunt opiniile autoarei despre, sa spunem, religie, batrani sau adolescenti. Lucru care mi-a placut extrem de mult!

Banuiesc ca multa lume nu o place pe Cristina din cauza ca spune lucrurilor pe nume si nu se sfieste sa scrie despre sex, atei si subiecte mai “delicate”. Eu chiar nu vad ce e rau in asta! Pana la urma, cand scrii o carte, o scrii ca sa transmiti un mesaj si ca sa iti expui sentimentele, nu? Ce, toate cartile trebuie sa fie despre fete cuminti si tipi aratosi?!

“nymphette_dark99” este o carte cu substanta. Cu mesaje. Cu pasiune. Cu personaje misterioase. O carte care nu e pentru toata lumea. O carte care nu m-a dezamagit si nici nu m-a plictisit. O carte impresionanta pentru cei care stiu sa o inteleaga. Daca vreti sa cititi ceva inedit, ceva socant, ceva care sa va lase fara cuvinte, cititi “nymphette_dark99”.

Rating: 5 stele din 5.

Currently reading… (38)

Anul asta am citit 4 carti. In comparatie cu anul trecut, am un ritm mai incet, dar mai sigur, spun eu. M-am hotarat ca anul asta sa citesc mai mult ce vreau eu si sa o las mai moale cu cartile pentru recenzii. Am multe de recuperat, si de azi asta incerc sa fac.

De cand am postat ultima data in rubrica asta am citit 2 carti, ambele geniale.

Prima este “Layers” de Sigal Ehrlich.

Cartea asta a fost extrem de buna! Dar cliffhanger-ul ala m-a lasat tanjind dupa urmatoarea carte. Din fericire, am pus mana pe un ARC si o voi citi cat de repede cu putinta. Dap, o carte de 5 stele! Iar recenzia vine pe 31 Ianuarie. 🙂

18269969

Saptamana asta am citit “TAUT: The Ford Book” de J.A. Huss, spinoff-ul seriei “Rook and Ronin”.

Dupa cum cred ca stiti, eu sunt mare faca a lui J.A. si a seriei de mai sus. Am fost trista cand s-a terminat, dar foarte entuziasmata cand am aflat de cartea pe care tot am citit-o. Ford a fost unul dintre personajele mele preferate din carte si o carte in care el sa fie protagonistul suna perfect.

WOW! Cred ca ” TAUT: The Ford Book” e cea mai buna carte pe care a scris-o J.A. Huss pana acum. Iar Ford e, dupa parerea mea, personajul perfect!

Recenzia vine pe 11 Februarie. 🙂

18807831

Acum nu stiu ce sa citesc: ” It’s kind of a funny story” de Ned Vizzini sau “nymphette_dark99” de Cristina Nemerovschi? Ambele imi fac cu ochiul si chiar nu stiu ce sa aleg! Voi ce ati alege daca ati fi in locul meu?

Ce-ati mai citit in ultima vreme? 🙂

In my mail! (13)

De cateva luni bune nu v-am mai aratat ce am primit, dar deja s-au strans prea multe carti. Azi am vrut neaparat sa fac postul asta, pentru ca nu vreau sa se stranga prea multe carti.

Ok, so here we go.

Vreau, in primul rand, sa va arat ce am primit de la parintii mei de Craciun. In afara de o lampita pentru Kindle de care nu ma pt desparti, am primit si o patura super calduroasa cu steagul Marii Britanii pe ea. E atat de caldurasa si de perfecta!!

CIMG1279

Iar de la Nel Cab, de Craciun, am primit o bratara Pandora extrem de frumoasa si de chic:

CIMG1304

De la frate-miu am primit DVD-ul ” 1D: This is Us” si “My name is memory” de Ann Brashares:

CIMG1286

CIMG1292

Prin Octmbrie am primit de la Adriyann editia in romana a cartii “Creatura” de Nely Cab. Merci, Adrian!

CIMG1301

De la Amina am primit “Sub aceeasi stea” de John Green. Merci mult, Amina!

CIMG1297

De la editura Epica am primit, vara trecuta, “Mare Tranquillitatis” de Katja Millay. Multumesc!

CIMG1282

De la Editura Herg Benet am primit mai multe carti spre recenzie. Multumesc!

CIMG1285

CIMG1296

CIMG1287

CIMG1295

CIMG1302

CIMG1303

CIMG1288

CIMG1290

CIMG1318

De la autarea F.M. Cercel am primit o copie din cartea ei, ‘Crucea’, spre recenzie. Cand am deschis cartea am gasit cel mai frumos autograf pe care l-am primit. Multumesc mult, Marina, pentru cuvintele frumoase! 🙂

CIMG1299

CIMG1300

De la Cameo Renae tocmai ce am primit cateva obiecte promotinale foarte dragute. Thanks, Cameo!

CIMG1305

In vara am primit, de la Nel Cab, mai multe obiecte promotionale, in scopuri de promovare:

CIMG1306

La inceputul anului scolar mi-am cumparat o agenda foarte draguta pe care tot ma tin sa v-o arat si pe care inca nu am inceput-o.

CIMG1307

Pe 1 Noiembrie mi-am cumparat “The Perks of Being a Wallflower” de Stephen Chbosky. 🙂

CIMG1283

Cam astea sunt noutatile in materie de carti. Acum astept sa imi vina “Silver Linings Playbook” de la librarie. Abia astept sa o citesc!

Ah da, si vreau sa va arat si noua mea tunsoare, pe care am facut-o in Italia si pe care o ador!!

1532154_707211795988505_1316832227_n

Deci, ce parere aveti? 🙂

Abia astept sa citesc toate cartile ne mai sus. Pe unele le-am citit, dar unele inca ma asteapta pe raft.

Voi ce-ati mai primit in ultima vreme?

Currently reading… (35)

Cu toata agitatia asta cu tezele, vioara, plecatul in Italia si aniversarea blogului, am uitat si sa va mai zic ce citesc. Vedeti ce face aglomaratia asta din program? :))

tumblr_mx6uxvJJdS1r9jh6ro1_500

E frig afara si, cu scoala asta, nu prea am timp sa citesc. Citesc doar seara, infofolita bine in plapuma, sau in weekend, dupa ce termin treburile cu blogul.

Saptamana trecuta am citit cam putin… doar o carte. Ce-i drept, am avut si trei teze si mult de studiat pentru conservator. Dar tot nu-mi place.

Cartea pe care am citit-o saptamana trecuta se numeste ‘Stim’ de Kevin Berry si de-abia am postat recenzia ei aici. O carte buna, dar cred ca se putea mai mult.

???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

De mult ma tin sa va zic ca sambata, cand ma duc singura la conservator, citesc pe telefon ‘Bully’ de Penelope Douglas.

18090508

Am citit 37% si imi place la nebunie! Planuiesc sa imi dedic timpul exclusiv acestei carti dupa ce termin cu cartea pentru blog tour-ul asta care vine in 11 zile.

E o carte foarte antrenanta, cu o eroina cu o atitudine de badass, si o poveste foarte interesanta si captivanta. Sunt curioasa de ce se va intampla mai departe si de ce intorsatura vor lua lucrurile. Sunt sigura ca Penelope are o multime de surprize pregatite pentru mine si pentru ceilalti cititori ai ei!

Dar oficial, citesc o alta carte:  ‘Sweety Forty-Two’ de Andrea Randall, volumul 3 din seria November Blue.

18721068

OMG, ce coperta delicioasa! Imi lasa gura apa! Si e si originala!

Cartea inca nu m-a prins pe deplin, dar are o poveste foarte interesanta si o eroina exact asa cum imi place mie. Si, desi nu am citit primele 2 volume din serie, inteleg ce se intampla si imi place cartea. Am citit doar 30% si sper ca lucrurile vor deveni din ce in ce mai bune pe parcurs.

Si, cand ma plictisesc de celelalte carti, citesc o carte pe care o vroiam de mult: nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi.

18113376

Vicky e geniala, desi injura foarte mult si e perversa. Dar are o personalitate foarte complexa si e foarte matura pentru varsta ei. Nu am apucat sa citesc prea mult, dar cred ca e o carte care imi va placea foarte mult. Si mai cred ca descrie Romania intr-un mod foarte bun.

Voi ce mai cititi? Ce-ati mai citit? 🙂

Interviu cu Cristina Nemerovschi!

Sunt foarte onorata si incantata sa va aduc un interviu cu Cristina Nemerovschi, autoarea cartii “Sange Satanic”. Banuiesc ca mai toti ati auzit de aceasta carte,nu? Eu una de-abia astept sa o citesc, pentru ca am auzit multe pareri despre ea si sunt foarte curioasa. Multumesc,Cristina, pentru ca ai acceptat acest interviu! 🙂

1.Buna,Cristina!Multumesc pentru ca ai acceptat acest interviu!Ti-ar placea sa ne spui ceva despre tine?

Buna, Bianca! Sigur, imi face placere. Asadar, sunt Cristina Nemerovschi si am publicat pana acum trei carti, in ordinea aparitiei – “Sange satanic”, “Pervertirea” si “Ani cu alcool si sex”. “Ani cu alcool si sex” este o continuare la primul meu roman, “Sange satanic”. Imi plac oamenii interesanti, tot ceea ce este creat cu pasiune, muzica rock, filmele bune, calatoriile, distractia si cartile, evident! 
2.Spune-ne ceva despre cartile tale, te rog.

Sange satanic este debutul meu literar; a fost scris pe parcursul a trei ani, cu intreruperi. Este o carte care si-a cucerit deja un numar mare de cititori. Multi tineri s-au regasit in personajele romanului, in revolta acestora, in incracenarea de a nu renunta la sinceritate si autenticitate, desi societatea tinde sa-ti pretinda tot mai mult sa o faci. “Sange satanic” este un roman al cautarilor, al intelegerii propriului eu.

Pervertirea este o carte despre semnificatia artei, un roman care se invarte in jurul unei intrebari esentiale: cat este dispus artistul sa sacrifice pentru a-si perpetua si intretine arta si, concomitent, inspiratia, starea propice creatiei? Se pot sacrifica oameni in numele artei? In “Pervertirea”, raspunsul pe care-l dau personajele este unul pozitiv. Corbu si Ulf, personajele principale, traiesc pentru arta, ea este privita ca singurul lucru cu sens din univers.

“Ani cu alcool si sex” tocmai s-au lansat in urma cu cateva saptamani. Este o continuare la “Sange satanic” (de fapt, atat un sequel, cat si un prequel), in care cititorii primei mele carti il vor regasi atat pe M., deja celebrul nihilist rebel, dar si alte figuri cunoscute. Totusi, “Ani cu alcool si sex” poate fi citita si separat de “Sange satanic”. Nu avem de-a face cu o trilogie in sensul clasic, ci doar carti care se ingemaneaza tematic si care urmaresc acelasi personaj. Ele nu sunt insa dependente una de cealalta, pot fi savurate si separat.
3.Cum ti-a venit ideea din “Sange satanic”?

N-am inceput sa scriu aceasta carte cu intentia de a o publica. A inceput ca o distractie, mi-am imaginat acest personaj, M., apoi o lume a lui, apoi alte personaje, pe urma intamplari si asa, incet-incet, s-a nascut o carte. Am vrut sa scriu despre lucruri care imi sunt familiare. Recunosc, odata ce romanul a inceput sa prinda contur, mi-am si dorit sa fie o carte pe care eu as citi-o cu placere. Din perspectiva asta, chiar mi-a iesit asa cum mi-am propus.
4.Ai vreun personaj favorit din “Sange satanic”? Daca da,care este?

Tin la toate personajele mele. Fireste, M., personajul principal, are un statut special. Fiind personajul in jurul caruia se invarte intregul roman, cu el am petrecut cel mai mult timp, in timpul scrisului la aceasta carte. Pe de alta parte, l-am conceput ca pe un alter ego masculin al meu, deci mi-ar fi imposibil sa nu tin la el, atata vreme cat i-am imprumutat din trasaturile mele 
Tin mult si la celelalte personaje, R., B., D., chiar si la cele care apar fugitiv, ca blonda care ii culege cu masina la autostop, sau G., sefa agramata (inspirata, din pacate, din pura realitate). Toate aceste figuri contureaza tabloul si, in acelasi timp, il definesc mai bine pe M., prin asemanare sau contrast.
5.Stiu ca ”Sange satanic” are o continuare? Daca da, spune-ne ceva despre ea.

Da, continuarea se intituleaza “Ani cu alcool si sex” si a aparut recent, in urma cu o luna, tot la Editura Herg Benet, unde a aparut si “Sange satanic”. “Ani cu alcool si sex” este un roman in 3 parti, fiecare parte purtand, ca titlu, anul in care se petrece actiunea: prima parte – 2002, a doua parte – 2003 si a treia parte – 2012. Asadar, ceea ce se intampla in acest roman are loc atat inainte de evenimentele prezentate in “Sange satanic”, cat si dupa ele (cea de-a treia parte, cu actiunea in 2012). Personajul principal al cartii este tot M., iar dintre eroii din “Sange satanic” ii reintalnim pe A., R., B. si D. Apar si figuri noi, care deja au reusit sa-si faca numerosi fani! 
Cred ca, spre deosebire de “Sange satanic”, “Ani cu alcool si sex” este mai romantic si mai nostalgic. In plus, este ceva mai cursiv, asa l-am conceput, cumva usor in antiteza cu “Sange satanic”, pe care mi l-am dorit foarte fragmentat. Asa am simtit ca ma reprezinta cartea, la vremea la care am scris-o.
Fireste, ca si “Sange satanic”, si “Ani cu alcool si sex” este o critica la adresa societatii in care traim, societate care incearca din rasputeri sa ne transforme in robotei superficiali, fara pasiuni, vise si personalitate. Asta va fi, dincolo de tot ceea ce se intampla cu persoanjele, dincolo de umor, de nonconformism, ideea de baza a trilogiei.
6.Care este cartea ta favorita?

Am multe carti favorite. Fiecare perioada din viata mea a avut pe fundal o carte preferata, o trupa preferata, un film care mi-a fost drag. Lucrurile astea mi-au influentat starile, comportamentul, relatiile cu oamenii cu care am venit in contact. Cred ca intre cititori si cartea lui preferata se creeaza o conexiune atat de intima incat nu stii, de la un punct incolo, cat de mult il influenteaza cartea pe cititor si cat de mult pune cititorul din el insusi in receptarea cartii.
Ca sa-ti dau si niste titluri, cred ca au fost, pe rand, “De veghe in lanul de secara”, de J. D. Salinger, apoi trilogia lui Henry Miller, “Sexus”, “Plexus” si “Nexus”, a fost si “Lolita” lui Nabokov, a fost si “Magicianul” lui Fowles, “Sotron”-ul lui Cortazar, “Paradisul de dupa colt” al lui Llosa, romanele lui H. Hesse si mai recent descoperitii I. Welsh, Palahniuk, Sorokin sau Bret Easton Ellis. Si, last but not least, o fascinatie de durata fata de carisma Marchizului de Sade. 

7.De ce?

Fiecare din cartile care mi-au placut cu adevarat m-a fascinat prin ceva anume, ceva doar al ei, ceva ce nu ai fi gasit in alta carte, a altui autor. Imi plac enorm cartile in care autorul rupe orice fel de bariere, de constrangeri, de traditii, in care autorul scrie ca si cum a doua zi lumea s-ar sfarsi si el ar fi obligat sa spuna tot, tot ceea ce a simtit si a trait. Imi plac cartile sincere si puternice. Imi plac acele carti pe care, atunci cand le citesti, STII sigur ca paginile lor vor ramane o delectare si un adevar si peste multe generatii, ca trairile de acolo nu-si vor pierde forta si savoarea probabil niciodata.
8.Ce gen de carti preferi?

Cartile scrise ca si cum nimic n-a mai fost scris pana la ele, si nimic nu va mai fi scris dupa ele. Cartile care nu se raporteaza la nimic, ci numai la ceea ce este in fiinta celui care le scrie. Cartile care nu tin cont de mode literare, de curente, de clisee invatate la facultatile de litere, de pasiunile temporare, atat de trecatoare, ale publicului. Imi plac cartile libere, adevarate, care nu sunt sclavele nimanui.
9.Care este filmul tau favorit?

La fel ca si la carti, mi-au placut de-a lungul timpului o gramada de filme, in functie de starea mea din acea perioada, in functie de ceea ce traim sau imi doream sa traiesc in acel moment si, nu in ultimul rand, in functie de oamenii pe care ii aveam in viata mea. Oamenii care conteaza pentru noi ne influenteaza enorm gusturile in materie de arta, si nu asa cum ai putea sa te gandesti, al prima vedere, prin gustul pe care-l imprumuti de la ei, ci pur si simplu printr-o tendinta a ta de a cauta arta in care te regasesti atat tu, cat si ei, intr-o simbioza cat mai aproape de perfectiune. Sunt prea multe astfel de filme ca sa le insir aici, dar pot spune ca imi plac filmele din atmosfera carora iti este imposibil sa te desprinzi dupa ce s-au terminat, filmele care merg cu tine zile intregi, pe care trebuie sa le revezi, asa cum ai nevoie sa revezi fotografii cu tine din copilarie.
10.Ai vrut vreodata sa fii o fiinta supranaturala?

N-am vrut, adica nu m-am gandit pana acum la asta. Totusi, daca tot m-ai intrebat, cred ca nu mi-ar displacea din cale-afara sa fiu vampir 😀 Ma enerveaza problema aia sentimental-etica pe care si-o pun vampirii in filme, daca e ok sa traiesti forever. Eu nu mi-as pune intrebarea asta, stiu ca mi-ar placea sa traiesc forever  Sunt multe alegeri pe care le-ai face diferit, daca ai sti ca vei trai pentru totdeauna. Perspectiva mortii, de fapt, ne limiteaza ingrozitor, ne face patetici si minusculi, lipsiti de importanta. Si nu m-ar deranja nici sa ma hranesc cu oameni. Multi si-ar gasi in felul asta, in sfarsit, o intrebuintare!

11.Cand si cum ai hotarat sa fii autor?

N-am hotarat. Pur si simplu am scris. Pe urma, dintr-un impuls de moment, am trimis un fragment din primul meu roman unei reviste care imi placea foarte mult – si imi place inca, la fel de mult – revista EgoPHobia. De acolo, totul a luat amploare, s-a inlantuit, si practic ceea ce a trebuit sa fac eu a fost destul de simplu. Multi cititori au insistat sa public, asta m-a motivat sa termin cartea, sa o trimit la doua edituri, una din ele a fost peste masura de incantata, ba chiar si-a conceput o parte din programul editorial pornind de la romanul meu. Practic, “Sange satanic” a deschis un drum, a stabilit o directie. Apoi, au aparut fanii, recenziile, mesajele de dragoste, injuraturile, amenintarile, recunoasterea, a doua carte, noi fani, a treia carte, alti fani… Cred ca povestea mea, ca autor, este oricum de abia la inceput.
Asadar, am devenit autor pur si simplu, nu a fost nimic premeditat. Evident, candva prin adolescenta m-am gandit si la perspectiva de a deveni scriitor. Dar, pe atunci, ceea ce aveam eu in minte cand ma gandeam la a fi scriitor era complet diferit de ceea ce stiu astazi ca este scriitorul.
12.O intrebare egoista… ce parere ai despre blogul meu? 😀

Nu o spun ca sa te flatez, dar pur si simplu mi se pare incredibil. Sa te pasioneze cartile, sa scrii despre ele, sa realizezi interviuri cu autori (am vazut ca ai interviuri si cu autori straini, mi se pare exceptional), sa incurajezi tinerii sa citeasca mi se pare o initiativa care merita mult mai mult decat as putea spune eu acum in cateva cuvinte. Voi, adolescentii care aveti bloguri cu si despre carti, bloguri realizate cu atentie si pasiune, sunteti niste persoane minunate! E un mare curaj sa iti afirmi pasiunea pentru literatura in vremurile astea idioate si manelizate in care traim. Nu pot spune decat ca va respect, din suflet.
Ai vreun mesaj pentru cititorii blogului meu?

Da, desigur. Ii felicit pentru ca-ti citesc blogul, ii incurajez sa caute tot mai multe bloguri si site-uri despre carti, sa descopere literatura, sa afle exact ce gen de carti li se potrivesc. Sa nu accepte ca altii sa le impune propriile lor gusturi – nici scoala, nici parintii, nici criticii literari nu au dreptul asta. Nu in ultimul rand, ii incurajez sa caute cartile autorilor romani contemporani: sunt diversi, interesanti, savurosi (multi dintre ei), si sigur si-ar putea gasi titluri preferate printre cartile acestora.
Tie iti doresc sa ai forta si pasiunea de a pastra blogul asa cum este, cat mai mult timp de acum inainte. Este nevoie de voi.

Mie, una, imi place la nebunie acest interviu! Si, daca interviul imi place asa de mult, sunt sigura ca “Sange satanic” imi va placea si mai mult. 😀

Multumesc din nou,Cristina,pentru acest interviu minunat!