7 autori care mi-ar plăcea să fiu pentru o zi

Mi-am dorit dintotdeauna să fiu scriitoare. Deși marea mea pasiune este vioara, al doilea lucru cu care vreau să mă ocup este scrisul. Vreau să vindec oameni prin cuvinte și să mă exprim nu numai prin note muzicale, dar și prin lucrurile pe care le scriu. Bineînțeles, ambele meserii necesită mult timp și nu știu cât de bine merg împreună din punctul acesta de vedere, dar știu sigur că nu voi renunța niciodată nici la una, nici la cealaltă.

Îmi place să cred că atât în muzică, cât și în scris am stilul meu propriu. Chiar dacă am de învățat enorm de multe lucruri, sper ca într-o zi să am un stil caracteristic, care se va distinge dintre toate și care va putea fi recunoscut cu ușurință. Sunt sigură că toți aveți un autor pe care l-ați recunoaște cu ochii închiși datorită stilului distinct și sper ca într-o bună zi să ajung și eu să fiu unul dintre acești autori. Până atunci, nu-mi rămâne decât să citesc, să scriu și să încerc să învăț cât mai multe lucruri posibile.

Ca orice cititor, am câțiva scriitori favoriți, pe care îi citesc cu mare plăcere și a căror cărți le aștept cu o nerăbdare arzătoare. Știți voi, scriitorii care întotdeauna te fac să te simțiți mai bine și care, atunci când îi citești, te fac să crezi că totul este bine pe lume. Eu mă pot gândi la câțiva autori pe care i-aș citi încontinuu, fără să mă plictisesc măcar un minut. Aceeași autori pe care i-aș alege dacă cineva m-ar întreba ce scriitor aș dori să fiu pentru o zi. De o singură zi aș avea nevoie  pentru a învăța de la ei și pentru a vedea cum este să ai talentul de a influența oamenii prin scris. Astăzi, am hotărât să îi împărtășesc cu voi.

Haruki Murakami

haruki-murakami

Dacă îmi urmăriți blog-ul, știți deja cât de obsedată sunt de Murakami și de cărțile lui. Îl consider unul dintre cei mai valoroși scriitori al timpului nostru nu numai pentru că scrie genial, ci și pentru că te face să te simți înțeles. De fiecare dată când îl citesc, o parte din mine este geloasă pe talentul lui, iar o altă parte din mine se întreabă cum este posibil ca un om să scrie cu atât de multă emoție și să înțeleagă lumea într-un mod atât de profund.

Oscar Wilde

oscar-wilde

Oscar Wilde va fi mereu un autor la care mă întorc cu plăcere. Portretul lui Dorian Gray este cartea mea favorită și îmi aduc aminte că atunci când am citit-o prima dată, am fost foarte impresionată  de puterea cuvintelor lui și de toate teoriile pe care le-a introdus în carte. Scrisul lui Wilde este puternic, emoționant, impunător, ușor ironic. Într-un cuvânt, absolut briliant.

Svetlana Alexievici

svetlana

Am descoperit-o pe Svetlana anul acesta, când am citit romanul Războiul nu are chip de femeie. Deși cartea conține mărturiile femeilor care au luptat pe front în cel de-al doilea război mondial, părțile în care Svetlana vorbea despre experiența ei adunând și punând laolaltă toate aceste confesiuni m-au convins că este una dintre scriitoarele care au ceva de spus și care merită toate laudele. Emoția pe care o transmite este incredibilă, iar curajul de a arăta o parte a lumii atât de întunecată este de invidiat.

Cristina Nemerovschi

neme2

Cred că ea ar fi, de fapt, prima mea alegere dacă aș putea să fiu un autor pentru o zi. Am adorat scrisul Cristinei de la prima carte pe care am citit-o. Îmi place naturalețea, dar și emoția pe care o transmite, iar felul în care înțelege natura umană mă uimește de fiecare dată. Citind Rockstar, am fost șocată de cât de mult m-am regăsit în Storm, personajul principal, iar după ce am terminat-o, voiam să o iau de la capăt pentru citatele geniale pe care le-am găsit la fiecare pagină.

Tahereh Mafi

tahereh-mafi

Chiar dacă scrie fantasy, cărțile lui Tahereh Mafi sunt de-a dreptul superbe. Și nu, nu vreau să spun că un fantasy nu poate fi superb, dar seria Shatter me este scrisă cu un dramatism și o emoție care te lasă fără cuvinte. Îmi aduc aminte și acum cu câtă adorație i-am citit fiecare cuvânt și cât de mult mi-am dorit să pot scrie ca ea. Emoție, profunzime, dramatism, un ușor umor și o eleganță rar întâlnite.

Mircea Eliade

eliade-1

Pe Eliade îl citesc de când sunt mică și nu măt pot sătura de el. Poveștile lui sunt magice, iar scrisul lui, deși simplu, are o energie și o putere care te fac să vrei să îi citești cărțile una după alta. Am fost obsedată de Romanul unui adolescent miop ani întregi și îmi aduc aminte că la un moment dat, eram atât de impresionată și influențată de cuvintele lui Eliade și de el ca om, încât nu mai puteam citi nimic altceva.

Rainbow Rowell

rainbow-rowell

Am citit toate cărțile scrise de Rainbow Rowell și sincer, nu mă pot sătura de ele. Scrisul ei  îmi place la nebunie pentru că este ușor, fluent, dar profund și debordează de emoție. Îmi plac atât poveștile, cât și persoanejele ei, în care te poți regăsi cu ușurință și care îți devin rapid prieteni buni. Deja a trecut prea mult timp de la ultima carte scrisă de ea pe care am citit-o și aștept cu nerăbdare următorul roman.

Ei bine, aceștia sunt autorii mei favoriți și cei care mi-ar plăcea să fiu pentru o zi. Poate că sună ciudat, dar mereu m-am întrebat cum este să poți influența oamenii cu puterea cuvintelor tale, așa cum o fac scriitorii de mai sus. Sper ca în viitor să aflu pe pielea mea.

Dragilor, voi aveți autori care vă plac atât de mult, încât v-ați dori să intrați în pielea lor măcar pentru câteva ore? Dacă da, aștept listele noastre!

Cum a aratat vara anului 2015 in carti

Cand ma gandesc la vara asta, imi vine sa oftez. Din mai multe motive. Unul ar fi pentru ca deja s-a incheiat. Sincera sa fiu, nu am mai avut niciodata o vara care sa treaca atat de … repede. Ma simt ca si cum vara asta a trecut intr-o clipita. Vorbesc la modul literar. Simt ca abia ieri eram la inceputul verii si imi faceam planuri, am clipit si m-am trezit la sfarsitul verii, cu o geanta intreaga de amintiri si momente frumoase. Cu inima mai plina si pielea mai bronzata. Cu fata incretita de rasete si zambete. Cu o melancolie de care imi va fi greu sa ma despart.

Orice planuri mi-as fi facut vara asta, realitatea le-a intrecut. Am avut parte de cea mai frumoasa vara ever. Fiecare zi mi-a adus ceva special, iar anumite saptamani si perioade de timp mi-au adus amintiri frumoase pe care nu le voi uita niciodata. Nu cred ca pot alege care a fost momentul meu preferat de vara asta: Atena cu Nely, Siviri cu tata, cumparaturile continue cu mama, revenirea pe blog, plimbarile pe care le faceam singura in Siviri. Cert e ca vara asta am simtit ca am trait cu adevarat. Dar a trecut atat de repede… Nici nu am avut timp sa ma dezmeticesc. D-apai sa ma mai si odihnesc.

Oriunde as fi fost, orice as fi facut, am avut o constanta: aveam mereu o carte in geanta, chiar si cand nu trebuia. Am carat carti dupa mine mereu si am citit in orice clipa libera. Este drept ca nu am avut timp de citit la fel ca deobicei, dar am incercat sa dau tot ce-am mai bun si sa citesc cat mai mult posibil. Nu am citit la fel de mult ca verile trecute, dar am citit mai bine. Cel putin asa zic eu.

Pentru ca in marea parte a verii nu am fost aici sa va povestesc despre cartile citite, azi, intr-o zi calduroasa de Septembrie, cu patru zile inainte de-a incepe clasa a 11-a (Care-a 11-a, ma? Ultima data cand am clipit eram in clasa I.), trag linia si fac un rezumat ale cartilor citite vara asta si vi le arat si voua, bineinteles. In total sunt 19 (Ah, daca mai terminam si ‘Crima si pedeapsa!’). Zic eu ca e bine. Mai ales ca azi mi-am atins tinta de a citi 40 de carti anul asta. Sunt curioasa cate voi mai citi pana la sfarsitul anului (Care e la nici patru luni distanta.).

Va voi prezenta coperta cartii, impreuna cu nota pe care i-am oferit-o si va voi spune si daca o recomand sau nu. De asemenea, voi incepe cu ultimele carti citite vara asta. Voi merge in sens invers.

  • ‘Landline’ de Rainbow Rowell

landline rainbow rowell

Azi am terminat-o si e una dintre cartile mele preferate de anul asta. Ii dau sase stele si da da da da da o recomand!

  • “Sputnik Sweetheart” de Haruki Murakami

sputnik sweetheart

Haruki Murakami. Cinci stele, normal. Si un mare DA, RECOMAND!

  • “The old man and the sea” de Ernest Hemingway

the old man and the sea

Din pacate, am dat numai doua stele cartii acesteia. Cartea in sine a fost buna, dar nu pe gustul meu. Daca nu ati mai citit alta carte scrisa de Hemingway, nu v-as recomanda-o.

  • “Lupul rosu” de Liza Marklund

lupul rosu

Un thriller genial. Patru stele si un da, recomand!

  • “Girl online” de Zoe Sugg

girl online

Simpatica, dar nimic mai mult. 3 stele. Nu as recomanda celor trecuti de varsta de 18 ani. Mi se pare o carte strict pentru adolescentii care vor o lectura usoara.

  • “Regatul umbrelor” de Leigh Bardugo

regatul umbrelor

Mai buna decat ma asteptam. 5 stele, clar. Si da, recomand cu drag!

  • “Frankenstein” de Mary Shelley

frankenstein

Maiculita, ce mi-a placut!! Da, recomand si ii dau si cinci stele!

  • “Raniti” de Jasinda Wilder

raniti

O carte buna. La prima citire, foarte buna. Apoi, la a doua, cand am stat sa o analizez mai bine, scrisul mi s-a parut usor pueril, iar scenele de sex mult prea lungi si usor penibil scrise. Insa per total mi-a placut. 4.5 stele si un “recomand”.

  • “Cerul e pretutindeni” de Jandy Nelson

cerul e pretutindeni

Da, da, am adorat-o! 5 stele si un “da”.

  • “Adulter” de Paulo Coelho

adulter paulo coelho

Doamne, nu! O pierdere totala de timp. Cea mai proasta carte pe care am citit-o vreodata. Nici o stea nu merita. Nu, nu recomand.

  • “Violonista” de Jessica Ducen

violonista

O carte buna, dar ma asteptam lamai mult. Per total mi-a placut. 4 stele. Si da, chiar o recomand!

  • “Jumatatea salbatica” de Sally Green

jumatatea salbatica

O continuare geniala. Mi-a placut mult. Da, cu siguranta recomand. 4.5 stele.

  • “Dupa ce ne-am intalnit” de Anna Todd

dupa ce ne-am intalnit

Bunicica cartea. Da, mi-a placut si as recomanda-o. 4 stele din 5.

  • “Fata din tren” de Paula Hawkins

fata din tren

Pffff, ce thriller genial! Una dintre cartile anului, ce trebuie citita de toti. 5 stele!

  • “1984” de George Orwell

1984

Am citit-o chiar la inceputul verii si mi-a placut la nebunie. 5 stele. O recomand!

  • “Bel-Ami” de Guy de Maupassant

bel-ami

Am citit-o pentru a doua oara si mi-a placut mai mult ca prima data. Cu siguranta cred ca ar trebui sa o cititi. 5 stele

  • “The Darkest Minds” de Alexandra Bracken

the darkest minds

Aaaagh, a fost atat de geniala! Da, abia astept sa citesc celelalte carti din serie si da, recomand si da, ii dau cinci stele!

  • “Grey” de E.L. James

grey

Nici sa nu va ganditi sa o cititi. Am citit vreo 30% si a fost cea mai proasta carte ever. Va voi povesti mai multe intr-o alta postare. Nu merita nici jumatate de stea. Dar merita un mare “NU, NU O CITITI!”.

  • “P.S. I still love you” de Jenny Han

ps i still love you

Am asteptat-o luni intregi si a fost la fel de buna pe cat am crezut ca va fi. Recomand, recomand, recomand! 5 stele. 🙂

Iar acestea sunt toate cartile pe care le-am citit in vara anului 2015, o vara geniala. Mi-as fi dorit sa fi putut citi mai multe, dar n-as schimba absolut nimic la vara asta. A fost perfecta. Si poate ca am citit mai putin ca deobicei, dar am citit carti care m-au facut sa iubesc cartile si mai tare.

In curand voi face o lista cu cartile pe care vreau sa le citesc in astea patru luni care au mai ramas din 2015, si o postare in care sa va arat toate cartile pe care le-am cumparat din Martie.

Voi ce ati citit vara asta? Cum arata vara voastra… in carti? Astept listele cu cartile citite in sectiunea de comentarii. 🙂

Jurnalul unei liceene – Impresii din liceu

Astazi m-am hotarat sa las la o parte cartile, macar pentru aceasta postare, pentru ca tin neaparat sa va povestesc despre ceva ce saptamana asta mi-a facut o impresie foarte buna.

Una dintre materiile care mi-au displacut profund in gimnaziu a fost literatura. Stiu ca suna ciudat si probabil nu v-ati fi asteptat sa o spun tocmai eu, dar asta este adevarul. Doua ore pe saptamana trebuia sa trec prin acelasi chin de a suporta 40 de minute de plictiseala.

Motivul principal pentru care nu mi-a placut aceasta materie este profesoara pe care am avut-o. O tipa masiva, agitata, care nu stia decat sa citeasca textele din carte si sa se agite si mai mult. Nu stia nici sa isi tina clasa sub control, asa ca va puteti imagina cata galagie era la orele ei. Galagia asta ma enerva si mai tare, pentru ca nu puteam sa ma concentrez, chiar daca vroiam.

In afara de incompetenta profei de a fi… ei bine, profesoara, un alt lucru care nu ma lasa sa ma bucur de o ora care ar fi trebuit sa imi placa le nebunie era… materia in sine.

Textele ce ni se dadeau erau plictisitoare, fara sens si nu ma captivau deloc. Ideea materiei era sa ne trezeasca interesul pentru literatura si pentru lectura, dar cu textele pe care le studiam, se intampla tocmai altceva. Nici felul in care trebuia predata materia nu imi placea. Tot ce faceam era sa citim textul, sa il desperatim in subcapitole, sa dam titluri la acest subcapitole, sa gasim vreo doua trei metafore si sa raspundem la niste intrebari care te bagau in confuzie mai rau decat textul.

Asa ca mi-am petrecut trei ani din gimnaziu, urand literatura si gandindu-ma cu groaza la ora in care va trebui sa o suport din nou.

Cand am terminat gimnaziul, eram foarte entuziasmata la gandul ca nu va mai trebui sa suport literatura de-acum incolo. Asta pana cand ni s-au dat cartile la inceputul anului si ce credeti ca am vazut? O carte de literatura.

Va puteti imagina cat de dezamagita am fost. Am sperat, binenteles, ca anul asta va fi diferit.

Au trecut doua luni de cand am inceput scoala si de cand m-am intalnit cu literatura din nou. Pot sa spun ca sperantele mi-au fost ascultate si ca da, literatura este diferita de cea de la gimnaziu. Insa nu materia este de vina, ci profesoara pe care o avem.

Cand am facut cunostinta cu profesoara de literatura, doamna ‘Anagnostu’, ni s-a parut o doamna tare ciudata. Era imbracata cu o rochie neagra, cu niste platforme tare dragute, avea un par roscat tare interesant si niste ochi blajini. Are o voce blanda, nu stie sa tipe, dar totusi impune respect. E intotdeauna aranjata, chiar daca are un stil ciudat, pe care multi nu-l inteleg.

La prima vedere, doamna Anagnostu este o persoana pierduta intr-o lume a ei. Vorbeste incet, dar sigur, uneori isi uita ideea si incepe sa vorbeasca despre altceva, dar de cele mai multe ori are niste idei geniale. Am simpatizat-o din primul moment.

Ne-a spus din primul moment ca nu vom avea nevoie de carte; ca textele din carte sunt niste ‘idiotenii’ si ca vom face niste texte pe care ea le considera mai adecvate pentru varsta noastra. Va puteti imagina cat de usurata am fost. Aruncasem si eu o privire prin carte si nu eram incantata deloc.

La orele dumneaei, nu ma plictisesc niciodata. Urechile imi sunt ciulite si incerc sa invat cat mai mult pot de la ea. Pentru ca doamna Anagnostu nu ne vorbeste numai despre literatura, ci si despre viata si despre lucruri folositoare. Orele ei sunt usoare si placute, pentru ca te lasa sa iti spui parerea despre orice subiect se discuta si iti accepta parerea, fara sa incerce sa se impuna in fata noastra, doar din cauza faptului ca este profesoara.

De asemenea, doamna Anagnostu ne invata cum sa citim literatura. Ne invata cum sa recunoastem o carte buna, cum sa alegem o carte buna, cum sa citim o carte buna. Ea ne vorbeste despre carti, despre intamplari din viata ei ce au legatura cu literatura si cu cartile si despre tot are legatura cu cartile si cu literatura.

Cand citeste, are o voce calda, dar niciodata nu se uita in hartie. Citeste pe de rost, din minte, studiindu-ne pe toti in acest timp. Nu conteaza ca mai inlocuieste cate un cuvant, pe ici, pe colo. Cand citeste, nu poti sa faci altceva decat sa asculti.

Si textele pe care ni le citeste sunt interesant. Pana acum am facut doar doua texte, ambele cu si despre adolescenti. Mie, personal, mi-au placut mult si abia astept sa vad ce ne mai pregateste doamna Anagnostu.

Felul in care preda doamna Anagnostu este, de asemenea, foarte interesant. Am scapat de subcapitole si titluri si metafore. Ea ne vorbeste despre mesajul pe care il transmite textul, ce a vrut sa spuna autorul si ne arata cum este scris respectivul text.

Va puteti imagina ca, pentru mine este foarte interesant si folositor. Nu i-am zis inca despre blog, dar planuiesc sa o fac. Planuiesc sa o rog, de asemenea, sa imi dea mai multe detalii despre cum sa analizezi un text literar. Vreau sa ii dau si una dintre recenziile mele, sa imi spuna parerea ei.

Exercitiile doamnei Anagnostu sunt extraordinar de interesante si de folositoare. De cele mai multe ori, ea ne da sa scriem ceva. Pana acum, am avut de rescris unul dintre textele pe care le-am studiat.

La inceput, cand am auzit ce ne-a cerut sa facem, nu eram sigura ca voi putea sa scriu un text in greaca. Chiar daca stapanesc limba aceasta foarte bine, nu aveam incredere ca voi reusi. Dar m-am pus la birou, am deschis caietul, am luat un creion si m-am pus pe scris. Rezultatul? Dupa o ora si 4 pagini jumatate – mai mult decat textul original -, mana mea era amortita, dar eram foarte fericita de ce mi-a iesit. Era un text bun. Abia asteptam sa i-l dau doamnei si sa vad ce are de spus.

Insa, la urmatoarea ora, doamna a uitat sa ne ia caietele. Asa au trecut vreo trei saptamani, in care a mai trebuit sa scriu vreo 3 texte micute si cateva descrieri. Saptamana trecuta ne-a cerut, in sfarsit, caietele! M-am bucurat tare mult. Insa, normal, am uitat ca i l-am dat si dupa vreo trei zile m-am trezit cu el trantit pe banca de o colega.

L-am deschis, cu inima bantandu-mi la maxim. L-am deschis si am ramas uimita, pentru ca paginile mele erau curate, nu era nici o insemnatura, nimic taiat, nici o urma de pix rosul. La sfarsitul textului, insa, era scris, cu litere mici, ceva ce m-a facut sa zambesc larg. “Foarte bine!”.

Nu ma asteptam, sincera sa fiu. Nu va puteti imagina cat de mandra am fost, pentru ca pretuiam parerea doamnei Anagnostu. De ce? Foarte simplu. Pentru ca este o femeie citita, care stie multe despre scris si literatura. Este unul dintre oamenii care stie despre ce vorbeste si vrea sa ne invete si pe noi.

Discut mult cu doamna Anagnostu despre carti si despre scris si cred ca ma place. Sunt foarte activa la ora ei si mereu imi fac temele. Nu avem nimic de invatat, lucru care imi da o incredere imensa. Nu exista teorie la ea, dar am invatat mai multe in doua luni decat in cei 3 ani completi de gimnaziu.

Doamna Anagnostu te invata, in primul rand, cum sa scrii si cum sa vorbesti. Prin exercitiile pe care ni le da, ne invata cum sa descriem persoane, locuri si intamplari. Ne dezvolta vocabularul si ne pune fantezia la lucru. Asta este ideea mea de scoala – a face ceva folositor. Mie, personal, orele de literatura acum imi sunt foarte folositoare si imi plac temele pe care ni le da, pentru ca asa am ocazia sa scriu, sa imi exersez scrisul si sa primesc si opinii de la cineva care stie cu ce se mananca. Pana acum am primit numai opinii bune, ceea ce ma bucura mult. Cred ca sunt una dintre elevele ei preferate, pentru ca mereu ma pune sa raspund cand ridic mana. Am descoperit si cativa colegi care au talent la scris si doamna Anagnostu ne incurajeaza pe toti.

Sincera sa fiu, abia astept orele ei. Este profesoara mea preferata, iar ora de literatura acum este ceva ce astept cu nerabdare. Sunt sigura ca voi invata multe anul asta si sper sa o avem profesoara pe doamna Anagnostu si anii viitori.

Nu ma asteptam sa imi placa vreodata atat de mult de un profesor, dar o apreciez si o respect pe doamna Anagnostu. Ea face experienta liceului mult mai interesanta si cred ca ar zambi daca ar sti ca am scris despre ea.

Mai avem putin pana la vacanta de iarna, dar sunt sigura ca voi mai avea cateva lucruri de povestit pana atunci, asa ca daca va plac aceste postari, stati cu ochiul pe blog. 🙂

Miercurea clasicilor! (1)

Hello! Imi pare rau pentru ca ieri si astazi am fost cam absenta, dar avem de facut niste acte si cum sunt singura care vorbeste foarte bine greaca, eu trebuie sa merg peste tot. Dar stiti ce inseamna asta? Chiuuuull!! :)) De la scoala, normal. Deci nu pot sa zic ca imi displace. Singura chestie care imi displace este faptul ca nu am avut timp sa postez. Imi cer mii de scuze pentru asta, dar o sa ma revansez de acum in colo.

Am venit cu o noua rubrica noua. Din momentul in care am fost intrebata cine e Sven Hassel, am zis ca pe blogul meu trebuie sa promovez si sa fac cunoscuti si autori clasici. Pentru ca, daca nu erau ei, Stephenie Meyer si J.K. Rowling (Apropo, am fost astazi la librarie, in trecere, si am gasit noua ei carte. Foarte scumpa. 25 euro.) nu ar fi expistat. Plus ca, toata lumea stie ca cele mai bune carti sunt ale clasicilor. Deci eu cred ca e corect sa le acordam si lor atentie. Asa ca , in fiecare miercuri, voi posta despre un autor clasic si cartile lui.

Primul clasic pe care il voi prezenta este , de fapt, o autoare : Charlotte Bronte!

V-ati intrebat vreodata cum se pronunta numele ei? Eu da! De fiecare data cand citeam numele ei ma intrebam “Oare cum se pronunta”? Uite ca acum am gasit raspunsul : “Bronte” se pronunta “Bronti”.

Charlotte Bronte s-a nascut pe data de 21 Aprilie 1816 in Thornton , Yorkshire, Anglia (Imagine her accent ❤ ) . Ea a fost o romanciera si poeta engleza. Charlotte a avut si doua surori mai mici, de asemenea scriitoare: Emily Bronte si Anne Bronte.

Cred ca toti o stim pe Charlotte pentru cartea ei, Jane Eyre. Dar nu stiu cata lume stie ca autoarea Currer Bell este una si aceeasi persoana cu Charlotte Bronte. Ea a publicat si sub pseudonimul Currer Bell. Subiectul din “Jane Eyre” a fost inspirata din viata surorilor ei mai mari, Maria si Elizabeth. Cele doua surori au invatat la scoala Cowan’s Bridge, iar mancarea proasta si disciplina foarte severa le-a adus, din pacate moartea. Charlotte a petrecut , de asemenea, un an la aceasta scoala. Intamplarile din viata surorilor ei Maria si Elizabeth, au inspirat-o pe autoare sa scrie celebrul ei roman, “Jane Eyre”.

De profesie, Charlotte a fost guvernanta si scriitoare. Primele ei eforturi literare au fost descurajate de Robert Southey, care avusese norocul sa citeasca un manuscris de-al ei. (Eheee, ce n-as fi dat eu sa citesc un manuscris de al ei!)

In anul 1847, Bronte a avut parte de un esec , dar si de un succes: romanul “The professor” i-a fost refuzat, insa editorii au acceptat sa publice romanul “Jane Eyre” , care a si cunoscut un real succes. In acelasi an, fratele ei, Branwell, a decedat, iar la inmormantare, Emily a racit. Mai apoi s-a imbolnavit de tuberculoza , iar la sfarsitul anului a murit. In 1849 a decedat si Anna Bronte, iar Charlotte a ramas singura dintre surorile Bronte, care a mai scris inca doua romane, “Shirley” si “Vilette”. In 1855 s-a casatorit, dar, din nefericire, in 1856, in timp ce era insarcinata, a murit de tuberculoza , ca si sora ei , Emily.

Aceasta este biografia lui Charlotte Bronte. Eu am citit romanul ei, “Jane Eyre” si mi-a placut la nebunie. Am scris chiar si recenzie, iar daca vreti sa o cititi , o puteti face cu un simplu click aici.

Eu gasesc viata ei foarte interesant, iar romanul ei exceptional! Charlotte Bronte este o autoare foarte buna si foarte indragita, si daca nu ati citit inca romanul ei, ce mai asteptati? Apucati-va de citit, nu veti regreta! 😉

Voi ati citit “Jane Eyre”? Daca da , cum vi s-a parut?

In lumea reala!(30)

Am descoperit astazi o carte care m-a atras instantaneu,pentru ca imi aduce cumva aminte de “La rascruce de vanturi”,o carte pe care am adorat-o.Este o carte care a aparut la editura Litera,scrisa de Santa Montefiore.Mai exact,”Casa de la malul marii”.Chiar vreau sa fac rost de cartea asta si sa o citesc,pentru ca imi place si coperta,si descrierea,TOT!

Deși are doar zece ani, Floriana a trecut deja prin grele încercări. Părăsită de mamă și obligată să locuiască în condiții precare în Toscana, fetița își găsește refugiu în lumea viselor. Fascinată de parcurile întinse ale domeniului La Magdalena, ea obișnuiește să stea pe zidul proprietății de la malul mării și să-și imagineze cum ar fi să locuiască în somptuoasa vilă deținută de puternicul industriaș Beppe Bonfanti. Într-o zi, Dante, fiul cel mare al omului de afaceri, o invită înăuntru și între cei doi se înfiripă o strânsă prietenie care, peste ani, se va transforma într-o poveste de dragoste, dar prejudecățile celor din jur și lipsa de scrupule a lui Beppe le pun în pericol relația.
Zeci de ani mai târziu, la mii de kilometri distanță, un superb hotel rustic din regiunea de coastă a Marii Britanii are probleme financiare. Înglodată în datorii, proprietara caută cu disperare noi căi de a-și atrage clienții. Pentru asta îl angajează ca artist al casei, care să-i iniţieze pe oaspeţi în tainele picturii, pe fermecătorul argentinian Rafa, un bărbat frumos și talentat. Însă pictorul nu este ceea ce pare, căci Rafa își are propriile planuri, iar apariția în casa Marinei nu e deloc întâmplătoare. Două povești separate de decenii își găsesc astfel un deznodământ

surprinzător.

Santa Montefiore este autoarea a douăsprezece romane traduse în douăzeci de limbi și publicate în peste trei milioane de exemplare, care au câștigat aprecierea cititorilor din întreaga lume.

Detalii tehnice:

Copertă: broşată
Format: 150 x 210, 4+4
Data apariţie: 18 iulie 2012
Puteti comanda de aici .
Ce parere aveti despre carte?

In lumea reala!(29)

Off,lumea fantasy-ului m-a acaparat cu totul.Am atatea cartii fantasy si YA de citit,atat print si eBook,incat nu stiu cum o sa le fac fata.In fine,nu despre asta este acest post.

Iesind putin cu capul din fantasy,am gasit o carte ce pare a fi foarte interesanta.Este vorba despre “Comedianta” de Wladyslaw Reymont,aparuta de curand la Litera.Mi-ar placea sa citesc cartea,mai ales din cauza copertii care este minunata.

 Romanul, intemeiat pe experientele autorului, infatiseaza un tablou complet al vietii de provincie, dovedind talentul scriitorului si sensibilitatea acestuia fata de fenomenele sociale actuale.“ – Julian Krzyżanowski

„Marele polonez a avut geniala intuitie de a pastra o distanta egala intre pastorala à la George Sand si naturalismul brutal à la Zola.“ – Liviu Rebreanu

„Conceput in conventia personajului-calauza – aproape intreaga naratiune este fi ltrata prin individualitatea eroinei principale –, acest kunstlerroman prefigureaza romanul modern polonez prin implicatiile autotematice ale relatarii si insertiile de teatru in teatru.“ – Stan Velea

„Prin Janka Orłowska, Reymont a creat unul dintre cele mai stralucite personaje feminine din literatura polona, prefigurand astfel disponibilitati artistice impresionante, pe deplin valorifi cate in romanele ulterioare.“ – Constantin Geambasu

Interesant,nu? 😀

In lumea reala!(28)

Vreau sa mai ies cu “nasul” din fantasy.Serios.Simt ca trebuie sa mai citesc si altceva.De-asta am cautat o carte care sa imi placa inca de cand citesc descrierea.Am cautat,am cautat si am gasit: “Vei fi acolo?” de Guillaume Musso.Wow,cartea asta suna extrem de bine si sunt foarte curioasa de ea.Va las si voua mai jos descrierea,daca nu ati citit-o deja. 🙂

Roman vândut în aproape 1 milion de exemplare şi tradus în peste 20 de limbi

Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de studiourile de film Christian Fechner

Romanul Vei fi acolo? încearcă să răspundă la o întrebare pe care ne-am pus-o, fără îndoială, de multe ori: dacă ne-am putea întoarce în timp, am avea curajul să facem alegerile opuse? Ne-am putea asuma riscul deturnării propriului destin?
Elliott este un chirurg de succes din San Francisco, în vârstă de şaizeci de ani, a cărui viaţă se învârte în jurul fiicei lui, Angie. Dar Elliott nu-şi poate găsi pacea sufletească, pentru că Ilena, femeia de care s-a îndrăgostit nebuneşte cândva, a murit în urmă cu treizeci de ani.

Aflat în Cambodgia, într-o misiune umanitară, este întrebat de un bătrân localnic: „Dacă ţi s-ar putea împlini o singură dorinţă, care ar fi aceea?” Pentru Elliott, răspunsul nu poate fi decât unul singur: să dea timpul înapoi, pentru a împiedica moartea Ilenei. Însă ceea ce omite Elliott este faptul că orice călătorie în timp funcționează pe principiul dominoului: orice schimbare, oricât de mică, poate declanșa un tsunami al trecutului, care să măture singurele certitudini din prezent.

La fel ca Marc Levy, Guillaume Musso vorbește simplu și firesc despre lucruri capitale, însă este și un mare maestru al suspansului – Vei fi acolo este un trepidant thriller emoțional.

,,Un tânăr scriitor care a marcat profund lumea literară – și încă nu și-a spus cuvântul. Fiți cu ochii pe el!”  Gala
,,Guillaume Musso transformă suspansul în artă literară.” Marie Claire
,,Un roman care ar putea candida la Premiul Romantism Fără Clișee.” Freundin

Guillaume Musso (născut în 1974) este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani.
Ideea romanului care i-a adus celebritatea i-a venit după ce a trecut printr-o experienţă terifiantă: la 24 de ani, a suferit un grav accident de maşină, care l-a făcut să reflecteze la sensul vieţii şi la posibilitatea ca ea să se sfârşească pe neaşteptate.
Următoarele romane – Sauve-moi (2005), Seras-tu là? (2006), Parce que je t’aime (2007),Je reviens te chercher (2008), Que serais-je sans toi? (2009), La fille de papier (2010) – au fost la fel de bine primite de public şi sunt în curs de adaptare cinematografică. Cărţile sale s-au vândut în aproape 6 milioane de exemplare şi au fost traduse în peste 40 de limbi.

Detalii tehnice:

Pret online: 24.90 RON

 Numar pagini: 288
ISBN: 978-973-724-294-5

Data publicatie: 15.11.2010

Puteti comanda cartea de aici .

Ce credeti?Merita citita?Daca ati citit-o,astept o parere ,va rog. 🙂

IUBIREA VINE PRIN… INTERNET!

IUBITUL VIRTUAL de KATE BRIAN – ediţie de buzunar distribuită pe 24 aprilie 2012 cu revista Bravo

„O hârjoneală amuzantă… o intrigă spumoasă, cu personaje cuceritoare!”  – SCHOOL LIBRARY JOURNAL

Adevăraţii prieteni sunt alături la bine şi la rău. Dar mai ales la rău!
Ca urmare, când Lane şi Vivi văd că Isabelle suferă cumplit după ce Shawn, iubitul acesteia din urmă, o părăseşte cu doar o lună înainte de balul de absolvire, sunt gata să facă orice pentru ca prietena lor să-l uite şi să fie din nou fericită.
Ideea genială apare! Din câteva mişcări pe tastatura calculatorului, fetele creează pe MySpace pagina lui „Brandon”, băiatul perfect care s-o salveze pe Isabelle. Ce păcat că e doar virtual!
Dar fetele au şi la asta o soluţie: îl atrag în planul lor pe Jonathan, un băiat incredibil de sexy de la alt liceu, care să joace rolul lui Brandon. Însă când Vivi se îndrăgosteşte de Jonathan, iar Shawn face tot posibilul să reia relaţia cu Isabelle, întregul complot pare a se nărui…
Finalul vă rezervă însă cea mai neaşteptată surpriză!

„Haosul inevitabil al încurcăturilor şi happy-endul se dovedesc a fi o combinaţie irezistibilă pentru cititori.” PUBLISHERS WEEKLY

KATE BRIAN este pseudonimul literar al lui Kieran Scott (n. 1974), scriitoare americană cunoscută pentru cărţile sale de succes pentru tineri, precum şi pentru romanele chick-lit. Celebritatea i-a adus-o seria Private, devenită bestseller New York Times şi USA Today, urmată de spin-off-ul Privilege. Printre cele peste douăzeci şi cinci romane ale autoarei se mai numără Sweet 16Fake BoyfriendThe Princess and the PauperThe Book of Spells, precum şi o serie de cărţi publicate sub nume propriu sau sub pseudonimul Emma Harrison (actorii ei preferaţi fiind  Emma Thompson şi Harrison Ford).
Născută în Montvale, New Jersey, Kate Brian a absolvit Universitatea Rutgers cu  o licenţă în engleză şi jurnalism. Timp de patru ani a lucrat ca redactor, după care şi-a dedicat tot timpul scrisului. Locuieşte în New Jersey, împreună cu soţul şi fiul ei.

Pe lângă romanul Iubitul virtual, în viitor Editura LEDA va mai oferi cititorilor (de data aceasta în ediţie de librărie) şi plăcera întâlniri cu seria de succes Private si cu romanul Sweet 16.

Pentru mai multe informaţii despre autoare şi cărţile ei, puteţi accesa www.privatetheseries.com
Sursa

 

In lumea reala!(27)

Stiu ca am dat uitarii aceasta rubrica,dar saptamaniile astea sunt foarte incarcate  pentru mine.Am cateva carti carora trebuie sa le fac recenzie,plus ca pe 7 am concert la conservator,basca si scoala.Noroc ca,multumesc Doamne!,mai e o saptamana de scoala din 4 zile si e mai usor..asa,deci sa trecem la subiect.

Astazi am descoperit pe site-ul editurii Litera o cartea foarte interesanta,din care cred ca toti avem ceva de invatat.Este vorba despre “Palma” de Christos Tsiolkas.(asta e grec,oare?:)) )

La o petrecere cu grătar într-o suburbie din Melbourne, un bărbat pălmuiește un băiețel obraznic și neastâmpărat. Copilul nu este al lui, iar palma, acest unic act de violență, reverberează în viața fiecăruia dintre cei prezenți, în mare parte prieteni. Incidentul dă naștere unor dispute aprinse, dar și întrebărilor referitoare la propria familie, la propria viață și la propriile așteptări, dorințe și credințe. Cele opt voci ale romanului conturează un discurs pătrunzător și incisiv, dar extrem de onest, despre dragoste, sex și căsătorie, despre părinți și copii și despre intensitatea sentimentelor care animă familia modernă în secolul XXI. O analiză percutantă a devotamentului și a fericirii, a compromisului și a adevărului.

Australian Literary Society Gold Medal, 2008

Commonwealth Writers Prize, 2009

Victorian Premier’s Literary Awards, Vance Palmer Prize for Fiction, 2009

Nominalizare la Miles Franklin Literary Award, 2009 și Man Booker Prize, 2010″

Detalii tehnice:

Copertă: broşată, cu clapete
Format: 150×215 mm
Număr pagini: 528
Data apariţie: ianuarie 2012
Puteti comanda cartea de aici.
Ce parere aveti despre cartea asta? ❤

ÎN FINAL, TOTUL CONTEAZĂ

CELE TREISPREZECE MOTIVE de Jay Asher, o carte-eveniment, în curând la LEDA

Prima dragoste a lui Clay Jensen îşi înregistrează ultimele cuvinte…

Clay Jensen se întoarce acasă de la şcoală şi găseşte pe verandă un pachet ciudat, adresat lui. Înăuntru descoperă mai multe casete înregistrate de Hannah Baker – colega lui de care era îndrăgostit –, care s-a sinucis cu două săptămâni în urmă.

Vocea lui Hannah îi dezvăluie că există treisprezece motive pentru care a decis să-şi pună capăt vieţii. Clay este unul dintre ele. Dacă va asculta casetele, va afla şi de ce.

Clay îşi petrece noaptea străbătând oraşul, cu Hannah pe post de ghid. Devine martor la durerea ei şi află adevărul despre el însuşi – un adevăr pe care nu şi-a dorit niciodată să îl înfrunte.

„Totul contează”, susţine Hannah şi explică apoi cum s-a înlănţuit totul, cum bulgărele de zăpadă a devenit din ce în ce mai mare, cum zvonurile împotriva cărora n-a reuşit să lupte s-au tot înmulţit până ce a simţit că nu mai poate face faţă.

Cele treisprezece motive este, cu siguranţă, un roman care te pune pe gânduri şi care te va face să-i priveşti cu mai multă atenţie pe cei din jur. Vei înţelege de ce cuvintele pot să doară mai mult decât crezi, dar şi – alese cu grijă – să aline.

Iar, în final,  când vei închide cartea – pe care o vei urî sau iubi, dar lectura ei nu te va lăsa indiferent – şi vei trage linie, vei descoperi, paradoxal, o minunată pledoarie pentru viaţă – treisprezece motive pentru care e frumoasă şi merită trăită.

Roman tradus până în prezent în 32 de limbi

  • Bestseller New York Times şi Publishers Weekly
  • Distins cu California Book Award
  • Inclus de YALSA (Young Adult Library Services Association) din SUA pe lista Celor Mai Bune Cărţi pentru Tineri
  • Finalist în competiţia Original Voices organizată de Borders
  • Selectat de Barnes & Noble în Top 10 al Celor Mai Bune Cărţi pentru Tineri
  • Nominalizat de International Reading Association la categoria Young Adults’ Choices
  • Nominalizat de Chicago Public Library la categoria Cele Mai Bune Cărţi
  • Nominalizat de Association of Booksellers for Children din SUA la categoria Cele Mai Bune Cărţi
  • Selectat de Chicago Public Library pe lista Celor Mai Bune Cărţi
  • Recomandat de editorii de la Kirkus Reviews
  • Recomandare Book Sense Pick

În curând, un film produs de Universal Studios, având-o în rolul principal pe Selena Gomez.

„Cele treisprezece motive este deopotrivă mister, elogiu şi sărbătoare. De douăzeci-treizeci de ori am închis cartea când o propoziţie, o imagine sau un dialog erau prea frumoase sau prea dureroase. Dar, cuprins de teamă şi curiozitate, mă întorceam mereu la această carte extraordinară. Şi ştiu că, în anii ce vor veni, mă voi întoarce adesea la ea.” – Sherman Alexie

„Din când în când, dai peste o carte pe care nu ţi-o poţi scoate din minte, una la care trebuie să te întorci în grabă dacă eşti nevoit să o laşi din mână din vreun motiv anume. Cele treisprezece motive este una dintre acele cărţi şi numărul unu pe lista mea de lecturi obligatorii.” – Ellen Hopkins

„Un strălucit roman de debut, care îi va face pe cititori să simtă remuşcări faţă de Hannah, vină faţă de Clay şi speranţă faţă de lecţia stăruitoare a romanului.” – Bookazine

„Pleacă de la o premisă foarte inteligentă, are o voce narativă puternică şi reuşeşte perfect să întreţină suspansul. N-o veţi putea lăsa din mână. Jay Asher este un excelent povestitor.” – Chris Crutcher

„Durerea lui Hannah este sfâşietoare prin concreteţea ei, iar cititorul este aruncat într-o lume în care totul se leagă într-o complexă, dar brutală ţesătură de evenimente, oameni şi locuri. Asher a creat un fascinant studiu de personaj şi pătrunde cu o privire sfredelitoare în sufletul unui om care ar face această alegere nefericită. Un debut strălucit şi fascinant al unui nou autor talentat.” – Kirkus Reviews

„Dacă anul acesta aveţi ocazia să citiţi doar o singură carte, aceea ar trebui să fie Cele treisprezece motive. Este tristă, minunată, sfâşietoare şi plină de speranţă în acelaşi timp…” – Teens Read Too

Cartea va avea 320 de pagini pe formatul 13 x 20 cm, va fi cartonată (fără supracopertă) şi va costa 39,90 lei, preţ de listă. La precomandă, veţi beneficia de reducerea de 25% şi de transportul gratuit.

JAY ASHER s-a născut în Arcadia, California, şi a crescut într-o familie care i-a încurajat toate talentele, de la cântatul la chitară la scris. A lucrat ca bibliotecar şi librar înainte de publicarea romanului său de debut, Cele treisprezece motive, care a ajuns pe lista de bestselleruri a publicaţiilor New York Times şi Publishers Weekly şi a fost tradus până în prezent în 32 de limbi.

Pentru mai multe informaţii despre carte şi autor, accesaţi www.thirteenreasonswhy.com şi jayasher.blogspot.com
Sursa