Recenzie: ”Lupta mea: Un bărbat îndrăgostit” de Karl Ove Knausgard

un-barbat-indragostit

Descriere:

Roman autobiografic de o forță literară neobișnuită, cartea a doua a seriei Lupta mea a dat naștere unei polemici virulente și a primit încă de la apariție numeroase premii. După ce a abordat în primul volum tema doliului, Knausgard descrie cu aceeași vigoare și exactitate îndrăgostirea, uniunea și separarea, toate etapele sentimentului de iubire. Experiența de a fi tată dă peste cap totul în jurul lui și se reflectă în încercările cotidiene ale vieții de familie, în vacanțele care sfârșesc prost, în disputele cu vecinii, în tensiunile apărute cu ocazia aniversărilor copiilor… în acțiunea de a plimba un cărucior prin Stockholm când singurul lucru pe care dorește să-l facă este să scrie. Viața scriitorului-narator se desfășoară sub ochii siderați ai cititorului cu toată furia și sinceritatea ei frustă: un om cu o dorință de neoprit de a scrie, pentru care arta este o nevoie fizică, un om care oscilează permanent între energia vitală și impulsurile morbide. O capodoperă.

Detalii tehnice:

Editura: Litera

Data apariției: martie 2016

Tip copertă: Cartonată

Format: 107 x 177

Nr. pagini: 688

Cartea mi-a fost oferită spre recenzie de către librăria online Librex. Mulțumesc!

Recenzie:

Mi se pare aproape imposibil să recenzez cărțile lui Karl Ove Knausgard așa cum se cuvine. Am știut, încă de la lecturarea primului volum din cele șase, că seria Lupta mea îmi va rămâne pentru totdeauna în minte și în suflet, devenind un fel de Biblie personală. De Knausgard sunt profund fascinată, având aproape o relație personală cu el. Este unul dintre oamenii care nu vor înceta niciodată să mă uimească, atât datorită abilităților lui scriitoricești, cât și datorită personalității lui, atât de vastă și de plină de substraturi și culori.

Lupta mea: Un bărbat îndrăgostit este al doilea volum din seria de șase volume autobiografice a autorului norvegian Karl Ove Knausgard. Dacă în primul volum, Moartea unui tată, scriitorul ne-a vorbit despre anii lui de copilărie și despre teroarea pe care tatăl lui i-a indus-o, în această carte autorul pune accent pe anii de adult, în care se îndrăgostește și își face o familie. Tumultul adus de dragoste, suferința cauzată de rutina atât de nedorită de acesta, dar și nevoia lui acută de singurătate și dorința de a obține ceva mai mult de la viață sunt câteva dintre subiectele centrale din carte.

Așa cum ne-a obișnuit, Knausgard scrie cu atât de multă substanță încât devine de-a dreptul copleșitor. Dacă citind primul volum am crezut că nu se poate ca celelalte volume să fie mai bune, m-am înșelat. În comparație cu Un bărbat îndrăgostit, Moartea unui tată este doar o introducere în viața și mintea unui om care are atât de multe de spus. Romanul de față, cu un impresionant număr de 685 de pagini, debordează, pur și simplu, de emoție, substanță, esență și viață.

Încă de la primele pagini, Karl Ove intră direct în miezul lucrurilor, analizând fiecare experiență, nelăsând nimic la voia întâmplării. Am fost complet uluită de felul lui de-a aborda fiecare trăire cu o ferocitate aproape înfricoșătoare. Knausgard caută esența și semnificația oricărui lucru, mai apoi punând totul în carte pentru cititorii lui. Însă, de foarte multe ori am avut impresia că el nu a scris o carte pentru alții, ci pentru el însuși. Așa cum însuși autorul a spus în nenumărate rânduri, seria Lupta mea a fost modalitatea lui de a se confrunta cu aspectele dificile ale vieții și de a se înțelege în raport cu realitatea. Nu pot decât să mă bucur că el a ales calea literaturii pentru a-și contempla trăirile, pentu că rezultatul este o serie plină de filozofii prețioase, poveși captivante, substraturi incredibile și un stil de scriere care te farmecă pur și simplu.

Îmi este deja clar că Knausgard este unul dintre scriitori despre care vom auzi mult timp de-acum încolo. În ciuda faptului că el nu si-a dorit nici o secundă faima de care se bucură acum, mi se pare imposibil ca un om ca el să nu fie în centrul atenției. Talentul lui scriitoricesc este nemărginit, iar modul în care prezintă totul, chiar și cea mai mică întâmplare din viața lui, este captivant. De fapt, sunt mai captivată de cărțile lui decât de orice thriller pe care l-am citit vreodată. Dincolo de poveștile lui atât de interesante, aspectul care atrage cititorul este, cu siguranță, emoția cu care sunt scrise acestea. Citind romanul de față, am trecut printr-o mie de stări, de la euforie și extaz, la tristețe și o profundă depresie pe care este imposibil să nu o simți atunci când înțelegi cât de tare își dorește acest om să fie un scriitor bun, un om cu virtuți, un tată ireproșabil și un soț iubitor și grijuliu.

Există atât de multe pasaje de o frumusețe izbitoare în romanul de față, încât cartea mea este plină de sublinieri. Scena nașterii primului copil a scriitorului îmi va rămâne mereu în minte. Fericirea care reiese dintre respectivele rânduri te lasă mut. Dragostea pentru Linda, dar și exasperarea care urmează în primii ani de paternitate, cauzată de rutina și de așteptările soției, sunt două sentimente mereu prezente și pe care le poți simți și tu, ca spectator a poveștii lui. Am avut de foarte multe ori impresia că sunt exact acest lucru: un spectator la viața unui om cât se poate de normal, dar care are o minte și un suflet atât de profunde. Faptul că seria aceasta îți oferă șansa să fii martor la o viață aproape banală, să intrii în mintea unui om și să te regăsești în trăirile lui este o raritate și un aspect care nu va înceta niciodată să mă face să iubesc aceste volume autobiografice.

Descrierile care se întind pe zeci de pagini și detaliile în care se pierde uneori autorul reușesc să surprindă toate aspectele vieții, nefiind deloc plictisitoare sau agasante. De la muzică, prietenie, familie, dragoste, copii, relațiile dintre oameni și influențele pe care anumite figuri le-au avut asupra lui Knausgard, cele aproape 700 de pagini reușesc să curpindă tot ce înseamnă viață, artă și literatură. Personajul principal este, firește, scrisul, la un loc cu dorința de a scrie în fiecare moment al zilei și suferința autorului că nu se poate dedica complet pasiunii lui.

În concluzie, Lupta mea este una dintre seriile pe care toți trebuie să le citim măcar o dată în viață, iar Un bărbat îndrăgostit este un excepțional roman care arată banalitatea vieții de părinte într-un mod captivant, plin de emoție și substanță. O călătorie cu suișuri și coborâșuri, la care trebuie neapărat să luați parte!

Notă: 6 stele din 5

Recenzie: Lupta mea – Moartea unui tată de Karl Ove Knausgard

moartea-unui-tata

Detalii tehnice:

Data apariției: septembrie 2015

Tip copertă: Broșată

Format: 107 x 177

Nr. pagini: 448

Editura: Litera

Descriere:

Oare putem reînvia copilăria?

Devenit părinte, Karl Ove Knausgard se regăsește în fața propriului eu, un puști sensibil, care crește în umbra unui frate sociabil, a unei mame adesea absente și a unui tată cu accese de mânie imprevizibile. Maturizarea lentă a sentimentelor, flirturile neliniștite, pasiunea pentru rock și dificultatea de a-l pronunța pe „r“ care îi îngreunează existența… creionează romanul unui adolescent hipersensibil.

O calătorie afectivă de o fidelitate absolută, cu accente de lumină pură, o poveste deopotrivă intimă și universală, care pune problema capacității literaturii de a descrie viața, nimic altceva decât viața, dar viața în toate aspectele ei.

„… extrem de sincer, Knausgard… vrea să ne intro – ducă în cotidianul vieții, care este uneori vizionar, alteori banal, alteori profund semnificativ, dar, prin forța lucrurilor, absolut obișnuit pentru că ni se întâm – plă pe tot parcursul vieții și tuturor…“        (The New Yorker)

„O reușită rară. Nici un scriitor din generația sa nu egalează combinația lui Karl Ove Knausgard de talent, stil, spirit de observație și originalitate…“        (Dagens Naeringsliv)

Volumul acesta mi-a fost oferit spre recenzie de librăria online Librex, de unde îl și puteți achiziționa cu un simplu click aici.

Recenzie:

Am terminat Lupta mea: Moartea unui tată acum două zile, dar încă stau și mă gândesc cum aș putea scrie o recenzie care să fie la fel de convingătoare ca și romanul. Mi se pare că orice aș scrie pălește în fața adevăratei grandori a cărții lui Knausgard și parcă mi-aș dori să nu trebuiască să scriu această recenzie. În același timp trebuie să spun tuturor cât de bună este această carte și cât de mult mi-a plăcut.

Sinceră să fiu, nu sunt o împătimită a cărților scrise de norvegieni și suedezi pentru că nu le înțeleg pasiunea pentru natură și simbolistica acesteia. Mă obosesc îngrozitor descrierile lor mult prea mari și, în general, mi se pare că un pic din atmosfera ”grea” a țărilor respective se reflectă și în literatura lor. Însă am ales să citesc romanele lui Knausgard pentru că mi-au fost recomandate de o persoană în care am încredere și pentru că am fost  atrasă de ideea unei cărți care spune adevărul despre lumea unei persoane simple. Ne-am făcut un obicei din a căuta adevărurile despre lucruri mărețe, însă uităm că lumea este compusă din oameni simpli, care au o lume a lor, complet diferentă pentru fiecare persoană.

În definiție, cartea nu are nimic special. Nu are o intrigă extrem de captivantă, care nu te lasă să respiri. Nu are nici măcar prea mult suspans. Este doar viața unui om simplu, care își urăște tatăl abuziv și care, în același timp dorește să îl facă mândru și să îl mulțumească. Chiar dacă nu m-am așteptat, am fost captivată de carte de la început și a fost, practic, tot timpul cu mine pe parcursul întregii săptămâni în care am citit-o. Mi s-a părut fascinant modul în care Knausgard își dă jos toate măștile, lasă în urmă orice rușine și temere și spune tot lumii. El spune adevărul, unul comun, pe care poate că îl trăim toți, dar despre care ne este rușine să vorbim. Acesta este lucrul grozav la Lupta mea. Spune adevărul de zi cu zi al oamenilor obișnuiți, pe care cu greu îl găsim în literatură.

Cred că această serie a prins atât de bine la public pentru că Knausgard abordează subiecte din viața de zi cu zi, cum ar fi familia, adolescența și schimbările pe care aceasta le aduce, dragostea și cariera. Cititorul se poate regăsi în trăirile autorul, făcându-l să se simtă înțeles. Este bine să știi că a mai trecut cineva prin ce treci tu și că a reușit să treacă peste. Fie că este vorba despre relația cu părinții, probleme cu prietenii, schimbările pe care adolescența le aduce sau emoțiile vârstei, fiecare cititor găsește ceva în care să se regăsească.

Încă de la primele capitole m-am conectat cu personajele și le-am simțit apropiate mie, ca și cum ar fi fost buni prieteni de-ai mei. Chiar dacă sunt persoane reale, tot m-a uimit exactitatea cu care Karl Ove i-a conturat, astfel făcându-mă să mă atașez foarte repede de ei. Acum, la două zile de la terminarea lecturii, am un ciudat sentiment de dor și mă tot întreb ce fac și ce vor face în următoarele volume, pe care aștept cu mare nerăbdare să le citesc.

Deși un personaj destul de controversat, mie mi-a plăcut la nebunie de Karl. Mi se pare genul de persoană plină de mistere și surprize, cu care aș putea foarte ușor să ies la o cafea. Sinceritatea cu care recunoaște că viața lui nu a fost mereu roz și că uneori s-a abătut de la drum m-a impresionat și m-a făcut să îl simpatizez și mai mult. În general, mi s-a părut un om cu demnitate, deștept, sensibil și foarte talentat, complet diferit de restul lumii.

Scrisul lui… Ei bine, chiar dacă nu mă așteptam, mi-a plăcut la nebunie! Este simplu, ușor de urmărit și elegant, iar în același timp debordează de emoție. Lupta mea este un roman plin de emoție și de sensibilitate, pe care autorul nu încearcă să le ascundă și de care nu se rușinează. El arată lucrurile așa cum au fost, iar asta te atinge mai mult decât o carte care încearcă să emoționeze în mod intenționat. Un atu al cărții este, cu siguranță, talentul lui Knausgard de a crea o atmosferă reală, aproape apăsătoare, care te face să ai impresia că te găsești acolo și trăiești totul o dată cu el.

Una peste alta, Lupta mea este o serie pe care trebuie să o citiți. Spune emoționanta și reala poveste a unui băiat cu un tată abuziv și, mai apoi, a unui adult care este pus în fața morții aceluiași bărbat care i-a terorizat tinerețea. Scrisă cu o doză de adevăr aproape izbitoare, cartea impresionează, emoționează și captivează, iar Karl Ove va deveni în scurt timp un personaj de care veți fi fascinați. De neratat!

Notă: 6 stele din 5