Recomandarea săptămânii – This is us

Scurte aplauze, vă rog, pentru faptul că am reușit să îmi impun să las un pic învățatul pentru o postare care să nu aibă legătură cu viața mea trist de încărcată. Bineînțeles, ce citiți acum nu va fi o recomandare lungă și elaborată, pentru că sâmbătă dau examenul IELTS pentru a-mi lua certificatul de proficiency în engleză și nu vreau să întind coard prea mult. Trebuie să și învățăt. Am hotărât, totuși, ca astăzi să vă ofer o recomandare la care mă gândesc încă de când am descoperit serialul în cauză. Este vorba de This is us, un serial care are în roluri principale actori ca Mandy Moore, Sterling K. Brown și Milo Ventimiglia.

Am descoperit acest serial în ziua de Paște. Nu știu ce mă apucă în fiecare vacanță de primăvară, dar tot ce fac este să mă uit la filme și seriale. Îmi amintesc că prin 2014 am văzut 3 filme într-o singură zi. De data aceasta, serialul ce mi-a ținut companie pe durata zilelor de leneveală a fost This is us, pe care bineînțeles că l-am mai văzut pe la prietenii de pe Facebook, dar căruia nu i-am dat niciodată prea multă atenție. Știam, totuși, că este foarte bun, așa că m-am hotărât să văd despre ce este vorba.

Ei bine, This is us este un serial excelent. Sincer, eu nu spun asta despre orice serial sau film, însă acesta chiar își merită laudele. În afara faptului că are o poveste superbă, care este în același timp dramatică și amuzantă, actorii m-au impresionat de la primul episod. Serialul acesta este plin de actori geniali. Spre exemplu, Sterling K. Brown a devenit imediat unul dintre actorii mei preferați. Felul în care joacă omul ăsta te lasă fără cuvinte! La fel de mult mi-au plăcut și Milo Ventimiglia, Chrissy Metz și Justin Hartley. De fapt, singura actriță care nu mi-a plăcut absolut deloc a fost Mandy Moore.

Povestea are în prim plan trei frați. Doi dintre ei sunt gemeni, iar celălalt este adoptat. Și negru. Primele scene ne fac cunoștință cu părinții lor, iar restul ne pun la curent cu viețile lor ca și adulți. Pe parcursul fiecărui episod, ajungem să cunoaștem atât copilăriile lor, cât și perioadele de maturizare și, până la urmă, viețile lor de adulți. În același timp, acțiunea se concentrează foarte mult pe părinții acestora, astfel făcând legătura cu anumite decizii și evenimente din viețile celor trei frați.

Povestea are de toate: profunzime, dramă, romance și umor. Ce să mai, eu am stat lipită de calculator timp de 18 episoade fără să mă plictisesc deloc. Mi s-a părut fascinant felul în care povestea dezvăluie viața unei familii și laturile acesteia în care cu toții ne putem regăsi. Experiențele personajelor, puse într-o lumină atât de normală, te fascinează tocmai pentru că te poți regăsi în ele. Personajele sunt oameni normali care trec prin niște întâmplări cât se poate de obișnuite.

Mi-a plăcut la nebunie emoția pe care serialul mi-a transmis-o. M-am atașat rapid de personaje, iar asta se datorează interpretărilor excelente ale actorilor. Absolut fiecare scenă cu Sterling L. King m-a emoționat foarte mult, iar restul actorilor fac și ei o treabă incredibilă. Am râs împreună cu ei, am plâns, am trăit amintirile lor din trecut și am stat cu sufletul la gură  până la final.

This is us este serialul pe care trebuie să îl vedeți cât mai repede. Este o poveste superbă, excelent spusă, iar interpretările actorilor te răvășesc. Personal, mor de nerăbdare să apară sezonul doi, care sper să fie la fel de bun ca și primul! Între timp, vă las mai jos trailer-ul, în speranța că vă va convinge să urmăriți serialul:

Pentru mai multe detalii despre serial, puteți intra pe pagina oficială de IMDb.

Recomandarea săptămânii – Mozart in the Jungle

Deși în fiecare săptămână îmi promit că de acum voi posta câte o recomandare în fiecare luni, timpul limitat și activitățile numeroase și obositoare nu îmi permit acest lucru. Mi se pare că timpul zboară efectiv pe lângă mine și că tot ce am timp să fac este să studiez, să mai scriu un pic și să citesc. Dar asta este o discuție pe care vreau să o las pentru altă dată. Astăzi vreau să vă recomand unul dintre serialele mele preferate la momentul acesta: Mozart in the Jungle. 

Serialul Mozart in the Jungle mi-a fost recomandat de Nely, care era extrem de entuziasmată de el și care mi-a zis că mi se potrivește ca o mănușă. La perioada respectivă nu aveam chef deloc de seriale, așa că l-am amânat până lunea trecută, când am văzut primul episod. Atunci am înțeles că Nely a avut mare dreptate și cinci zile mai târziu văzusem deja toate cele 30 de episoade apărute până acum.

Serialul Mozart in the jungle se concentrează pe viețile muzicienilor din orchestra simfonică a orașului New York. Printre personajele principale se află o tânără pe nume Hailey, care cântă la oboi și care visează să aibă o carieră în această orchestră. Aceasta participă la audițiile ținute de Rodrigo, noul dirijor și director artistic al orchestrei, care, în ciuda faptului că este încă foarte tânăr, are o carieră incredibilă, fiind considerat cel mai bun dirijor din lume. Rodrigo are o viziune destul de diferită în ceea ce privește muzica și încearcă să readucă orchestra la statutul pe care l-a avut cândva, dându-i în același timp prospețime, caracter și energie. Misiunea lui nu este ușoară, mai ales pentru că mulți dintre instrumentiștii pe care îi dirijează nu au încredere în el, cel puțin la început.

Pe parcursul celor trei sezoane apărute până acum, muzicienii din rolurile principale, împreună cu Rodrigo, au parte de o mulțime de aventuri și sunt puși în fața multor bariere și încurcături, atât pe plan financiar, cât și pe plan muzical. Diferențele dintre generații și viziunile acestora reprezintă o problemă foarte serioasă la început, dar încet încet, orchestra începe să îl îndrăgească din ce în ce mai mult pe dirijorul nebun, ajungând să aibă o încredere aproape oarbă în el.

Cred că v-ați dat seama de ce ador acest serial. Este pur și simplu perfect pentru mine. Am știut că îl voi iubi chiar de la prima scenă, în care Joshua Bell, unul dintre cei mai buni violoniști din lume la ora actuală, interpretează concertul de vioară scris de Tchaikosvky. Muzicieni renumiți ca și Joshua Bell și Lang Lang apar în mai multe scene pe parcursul episoadelor, lucru care mă entuziasmează și mă fascinează de fiecare dată. De asemenea, soundtrack-ul este sublim. Am auzit unele dintre piesele mele favorite, ca și concertul de Sibelius, pe care pur și simplu visez să îl cânt de când l-am auzit prima dată.

Recomand serialul, însă, și celor care nu sunt muzicieni, pentru că are de toate. Este captivant și arată viața muzicienilor în așa fel încât te poți regăsi în trăirile lor chiar dacă nu ai pus mâna pe un instrument muzical în viața ta. Există dramă, umor, probleme absolut banale, pe care cu toții le întâmpinăm măcar o dată în viață, dragoste, sex, petreceri nebune și multă muzică bună. Este un mod bun de a înțelege cum funcționează această lume atât de străină unora. Mi-a plăcut mult că jargonul pe care îl folosesc nu este exagerat și poți înțelege despre ce vorbesc personajele cu ușurință. Bineînțeles, denumirile și definițiile muzicale nu ar reprezenta o problemă pentru mine, însă sunt sigură că nu ar fi fost prea plăcut dacă fiecare episod ar fi fost împânzit cu diverse cuvinte de neînțeles pentru unii. Din fericire, nu este cazul.

Rodrigo este un personaj genial și cu siguranță unul dintre motivele principale pentru care iubesc serialul acesta atât de mult. Personalitatea lui excentrică m-a făcut să mă conectez cu el de la început, iar profunzimea lui muzicală și felul în care vede această lume mă impresionează din ce în ce mai tare cu fiecare episod. Nebunia lui mi se pare extraordinar de atractivă, iar dacă vreodată voi avea un dirijor ca el, ei bine, aș avea probleme mari de concentrare.

Îmi place mult și faptul că serialul dezvăluie secretele din spatele cortinei. De cele mai multe ori, când mergem la un concert sau la o piesă de teatru, vedem numai partea frumoasă a lucrurilor, însă există și una mai puțin plăcută. Serialul se concentrează mult pe relațiile (de foarte multe ori de-a dreptul problematice) dintre muzicieni, pe secretele și pe certurile dintre ei, dar și pe felul în care lumea vede lumea muzicii clasice: ca pe o afacere. Și, dacă stăm bine să ne gândim, asta și este până la urmă. O afacere din care unii profită, un mod de viață pentru alții și o pasiune supremă pentru foarte puțini.

Combinația acestui serial este explozibilă. Are o dinamică incredibilă, o poveste frumoasă, aventuri captivante, personaje excentrice, dramă, secrete, dragoste, prietenie și, mai presus de toate, muzică. Multă muzică bună, mulți muzicieni incredibili și un dirijor absolut nebun. De neratat!

Pentru a afla mai multe despre serial, puteți accesa site-ul IMDb. De asemenea, în caz că eu nu am reușit să vă conving, vă las mai jos trailer-ul. Poate reușește el să vă facă să urmăriți serialul. 😉


 

Recomandarea săptămânii – Nerve

O nouă săptămână, o nouă recomandare pentru cititorii mei favoriți. De data aceasta, este vorba despre un film pe care l-am văzut ieri. Încerc ca duminicile să mi le petrec într-un mod cât mai relaxant posibil, având în vedere că în cursul săptămânii alerg cât mă țin picioarele și energia. Asta înseamnă că încerc să văd un film în fiecare duminică, în afara serialelor pe care le urmăresc și a cărților pe care încerc să le citesc. Ieri am ales un film pe care foarte multă lume mi l-a recomandat. Nerve. 

nerve-posterLansat în Iulie 2016 în America, filmul Nerve este adaptarea cărții cu același titlu scrisă de Jeanne Ryan. În regia lui Ariel Schulman și Henry Joost, filmul a furat inimile unei lumi întregi încă de când a fost lansat primul trailer. Actorii principali, Emma Roberts și Dave Franco, au stârnit o isterie în rândul fanilor cărții cu chimia aproape palpabilă dintre ei.

Surpriză surpriză, în România și în Grecia filmul a fost lansat în Septembrie, că doar de, noi putem aștepta doar. Din păcate, am ratat premiera din Grecia pentru că eram în vacanță în Paris, dar am urmărit pozele postate de prietenii mei pe Facebook de la cinema, le-am citit recomandările și am știut că trebuie să văd filmul.

Și uite că în sfârșit am făcut-o.

Verdictul?

Pozitiv.

Verde intens, ca la semafor.

10.

Orice calificativ bun vă vine în mine.

Nerve, dragilor, este unul dintre cele mai bune filme pe care le-am văzut vreodată și cu siguranță un must-see. Nu numai că mi-a plăcut la nebunie, dar mi-a stârnit senzații și sentimente pe care rar le am atunci când mă uit la un film. Am experiementat atât de multe emoții, încât atunci când mă gândesc la acest el, în minte îmi vin cuvintele adrenalină și suspans. 

nerve-3

Ideea mi s-a părut nu numai genială, ci și foarte originală, ușor tulburătoare și o adevărată reflecție a societății în care trăim. O societate controlată de tehnologie, în care oamenii preferă să își trăiască viețile pe internet și în care viețile acestora sunt mai puțin importante decât un joc sau o platformă de internet. Deși mascat de ideea ireală a jocului Nerve, mesajul pe care povestea îl transmite este foarte clar. Tehnologia ne controlează viața și totul ar putea scăpa de sub control foarte ușor, dacă nu ne amintim că omenirea și lumea în care trăim se rezumă la mai mult decât un ecran de câțiva centrimentrii.

Personajele. Oh, le-am adorat! Au fost reale, bine construite, misterioase, dar în același timp mi-a fost ușor să rezonez cu ele, amuzante, pline de trăiri și emoții pe care toți le experimentăm la un moment dat în viață. Am văzut adolescenți înfricoșați să abandoneze siguranța pe care un ecran le-o oferă, alții care încearcă să se integreze și câțiva care încearcă să își depășească limitele. Am văzut, deci, oameni care seamănă cu cei care mă înconjoară în fiecare zi, iar faptul că m-am putut regăsi în personaje mi-a plăcut enorm de mult.

Situațiile în care au fost puse personajele au fost absolut geniale și mi-au oferit o mulțime de senzații. Începând de la compătimire, grijă și un ciudat sentiment că vreau să îi protejez, până la suspans, adrenalină, frică și entuziasm. Filmul acesta m-a ținut pe marginea scaunului, cu sufletul la gură și mâinile strânse în pumn de la început până la sfârșit. Scenele nebunești m-au făcut să pun filmul pe pauză și să îmi potolesc inima pentru câteva minute, lucru care mi-a plăcut la nebunie. Nerve mi-a oferit o mulțime de adrenalină, mai ales în momentele în care credeam că personajele nu au cum să iasă din încurcăturile periculoase în care s-au băgat.nerve

Am și râs, ce-i drept. Începutul filmului a fost foarte amuzant, în special primele momente ale ”întâlnirii” dintre Vee și Ian și jena dintre ei. Apoi drama și-a făcut intrarea în scenă, situațiile periculoase nu mi-au dat pace, iar eu simțeam pur și simplu că nu pot aștepta până la deznodământul poveștii. A fost unul dintre cele mai palpitante filme pe care le-am văzut vreodată și după ce s-a încheiat, m-am simțit ca și cum de-abia aș fi coborât din cel mai nebun carusel.

Da, da, da! Merită vizionat! M-am îndrăgostit de Vee și Ian, am exclamat ”awww” de mai multe ori decât aș fi crezut, le-am urmărit aventurile cu sufletul la gură, am fost impresionată de mesajele transmise de film și mi-a plăcut la nebunie felul în care acesta a fost filmat. Merită, cu siguranță! Și înainte de a întreba nu, nu am citit cartea. Dar urmează să o fac și credeți-mă că sunt sigură că îmi va plăcea la fel de mult ca și filmul.

Dacă nu ați făcut-o încă, trebuie să vedeți acest film. Este absolut genial și sunt sigură că vă va ține cu sufletul la gură.

În caz că eu nu v-am convins, poate lista cu actori o va face:

Emma Roberts Emma Roberts
Dave Franco Dave Franco
Ian
Emily Meade Emily Meade
Sydney
Miles Heizer Miles Heizer
Tommy
Kimiko Glenn Kimiko Glenn
Liv
Marc John Jefferies Marc John Jefferies
Wes
Machine Gun Kelly Machine Gun Kelly
Ty (as Colson Baker)
Brian 'Sene' Marc Brian ‘Sene’ Marc
J.P. (as Brian Marc)
Ed Squires Ed Squires
Chuck
Rightor Doyle Rightor Doyle
Bergdorf Salesman
Josh Ostrovsky Josh Ostrovsky
Dirt Beard
Eric D'Alessandro Eric D’Alessandro
Hype Boi
Samira Wiley Samira Wiley
Hacker Kween
Albert Sidoine Albert Sidoine
Clarence
Chris Breslin Chris Breslin
Bergdorf Security Guard

Sau poate trailer-ul?

Pentru lista completă cu actori și mai multe detalii tehnice, puteți accesa site-ul IMDb.

În caz că ați văzut deja filmul, aștept păreri. Dacă nu l-ați văzut, sper să îl vedeți și să reveniți cu o opinie! 🙂

Recomandarea săptămânii – Narcos

Hello, hellor, my dear readers! Long time no see. Oricât de mult aș încerca, nu reușesc să scriu pe blog atât de mult pe cât aș vrea. Deși agenda îmi este plină de idei de articole, recenzii și tot felul de lucruri pe care vreau să le împărtășesc cu voi, școala, vioara și viața reală rareori mă lasă să mă refugiez în locul meu sigur și liniștit, adică blog-ul meu drag. Dar o nouă săptămână a început, iar astăzi mi-am făcut un pic de timp și reușesc (în sfârșit!) să vă vorbesc despre un serial foarte drag mie.

NARCOS.

Dragul, scumpul Narcos, singurul lucru de acasă de care îmi era dor în Paris.

narcos

Sunt sigură că ați auzit deja de el. Serialul Narcos, produs de compania Netflix și adorat de milioane de oameni din întreaga lume, vorbește despre viața criminalului Pablo Escobar.

Întrebarea de mii de puncte. Cine este Pablo Escobar?

Pentru cei care încă nu au fost afectați de virusul Narcos, Pablo Escobar a fost cel mai bogat și mai faimos drug dealer din Columbia. Atât de bogat, încât cheltuia $2.5000 de dolari numai pe elastice cu care își lega banii. Pe lună. Atât de faimos, încât acesta a pornit un adevărat război cu poliția din Columbia și din America.

Regele Cocainei.

Cei de la Netflix au decis să ia viața lui și să producă un serial care să înnebunească toată lumea. La propriu. Am văzut postere cu Narcos în metroul din Paris, în stația de autobuz din Salonic și Atena, iar ieri un bun prieten mi-a trimis o fotografie cu posterul în Anglia. Narcos este peste tot, iar dacă încă nu l-ați văzut, eu nu știu ce mai așteptați.narcos-3

Ok, haideți să începem cu motivul nr. 1 pentru care trebuie să vizionați primul episod chiar după ce terminați de citit această postare. Acțiunea. Personal, îmi plac filmele care vorbesc despre această lume murdară a drogurilor și a mafioților, dar nici un alt serial nu m-a mai captivat până acum ca și Narcos. Am fost fascinată de acțiune de la început. Am stat cu inima la gură pentru personaje, am încercat să îl prind pe Escobar o dată cu Murphy și Pena și am alergat pe străzile Columbiei o dată cu personajele din serial. Scenariul pur și simplu te prinde, mai ales că știi că totul se bazează pe o poveste reală. Există intrigă, emoție, răsturnări de situație, momente când crezi că nu mai poți să respiri de atât de mult suspans.

Motivul nr. 2. Escobar. Personajul ăsta este fascinant. Și când spun ”personaj”, nu mă refer la unul fictiv, ci la Escobar, omul din viața reală, care a existat și a rămas în istorie pentru crimele lui. Felul în care producătorii îl prezintă este atât de real și de uman, încât ajungi să îl placi și să îți pese de el, împotriva a tot ce a făcut. Pentru că urmărdindu-l, realizezi că multe dintre lucrurile pe care le-a făcut au fost pentru a-și proteja familia și pentru a-și îndeplini visele. În afară de asta, tipul este absolut genial. Curajos, hotărât, protectiv și incredibil de deștept, e aproape imposibil să nu îți dorești să ai mintea lui.

narcosMotivul nr. 3. Personajele. Murphy, Pena și restul personajelor sunt întruchipate de actori absolut geniali, care au făcut o treaba minunată. Emoție, naturalețe, putere de convingere. Fiecare personaj în parte are o poveste care te face să îl placi și să îți dai seama că până și cel mai rău om din lume are un pic de umanitate în el.

Motivul nr. 4. Povestea. Absolut fascinantă. Nu numai viața lui Escobar, ci și poveștile personajelor celorlalte te fascinează. Toată povestea este emoționantă, are o dinamică genială și este impresionantă, mai ales că ajungi să cunoști detalii dintr-o lume mai ascunsă privirilor. Iar atmosfera este extrem de bine capturată și transmisă.

Ok, v-am convins? Credeți-mă, nici eu nu am crezut la început, dar Narcos este unul dintre cele mai fascinante și mai captivante seriale pe care le-ați putea vedea la ora actuală. Serialul pur și simplu te prinde și, înainte să-ți dai seama, este ora șase dimineața și tu ai terminat cele două sezoane apărute, iar inima ta este frântă.

Dacă sunteți curioși, lista de actori arată cam așa:

Series cast summary:
Wagner Moura Wagner Moura
 Pablo Escobar (20 episodes, 2015-2016)
Boyd Holbrook Boyd Holbrook
 Steve Murphy (20 episodes, 2015-2016)
Pedro Pascal Pedro Pascal
 Javier Peña (20 episodes, 2015-2016)
Paulina Gaitan Paulina Gaitan
 Tata Escobar (19 episodes, 2015-2016)
Juan Murcia Juan Murcia
 Juan Pablo Escobar (19 episodes, 2015-2016)
Raúl Méndez Raúl Méndez
 César Gaviria (17 episodes, 2015-2016)
Jorge Monterrosa Jorge Monterrosa
 Trujillo (17 episodes, 2015-2016)
Paulina García Paulina García
 Hermilda Gaviria (16 episodes, 2015-2016)
Diego Cataño Diego Cataño
 La Quica (15 episodes, 2015-2016)

Pentru lista completă de actori și mai multe detalii despre serial, puteți accesa pagina de IMDb al acestuia.

Iar trailer-ul, care pe mine m-a convins, arată cam….

Așa.

Nu credeam că voi ajunge să spun asta vreodată despre un serial cu un dealer de droguri, dar Narcos este, la ora actuală, serialul meu preferat. Sfârșitul sezonului doi a fost pur și simplu nebun, iar sezonul trei parcă este prea departe. Între timp, voi continua să revăd scene și să caut mai multe informații despre Escobar.

Iar voi, dacă nu ați văzut încă serialul, sper că o veți face. Dacă ați prins deja febra Narcos, aștept să îmi spuneți ce vă place cel mai mult la serial și ce așteptări aveți de la sezonul 3.

xoxo,

Bianca

narcos-2

Recomandarea săptămânii – ”Ținutul țânțarilor” de David Arnold

După foarte mult timp, revin astăzi cu o recomandare. Deși m-am gândit de multe ori la acest articol, de fiecare dată am sperat că voi găsi ceva mai bun să vă recomand. Și iată că acum am făcut-o, deci nu mai am nici o scuză să amân relansarea rubricii Recomandarea săptămânii.

Ideea este foarte simplă. Săptămâna aceasta citesc cea mai demențială și mai captivantă carte dintre toate cărțile pe care le-am citit în ultima vreme. Este vorba despre Ținutul țânțarilor de David Arnold, recent publicată în România la editura Young Art.

13690618_1217028544983757_317354067722810280_n

Dacă tot am terminat ”Ultima scrisoare” la începutul săptămânii, era doar firesc să încep o nouă carte. Pentru că mi-am cumpărat-o curând, am zis să încep All the light we cannot see de Anthony Doerr, alt roman după care tânjez de aproape un an. Însă la ora actuală trec printr-un reading slump, așa că sunt destul de pretențioasă la cărți și cu greu găsesc ceva care să mă captiveze.

Norocul a făcut ca miercuri să primesc două cărți din România, de la colegii mei de la Serial Readers. Le-am răsfoit cu mare nerăbdare, una dintre ele fiind chiar ”Ținutul țânțarilor”. Mi s-a părut foarte interesantă și am plănuit să o citesc imediat ce voi terminat ”All the light we cannot see”. Doar că nu am avut răbdarea necesară și am început să o citesc chiar în seara aceea, când am și parcurs primele 100 de pagini.

Ce să mai, cartea m-a lovit direct în cap. La propriu. Încă de la primele pagini am simțit că mă trezesc și că aceasta este cartea care mă va scoate din starea de letargie pe care o am de ceva vreme în materie de lectură. Am simțit că am găsit cartea. Aia pe care o aștept de ceva vreme, care parcă nu mai venea.

Hai să o dau pe aia dreaptă. Cartea e dată naibii. Are cel mai mișto stil pe care l-am întâlnit de ceva timp, un personaj principal care a devenit eroul meu (sau eroină, trăiască Carla’s dreams), o poveste demențială, iar ciudățeniile și lucrurile care aproape că te fac să îți faci cruce sunt la ordinea… capitolului. M-am îndrăgostit iremediabil de Mim, chiar dacă e fată. Beck e Beck, Walt e Walt. Nu știu cum să explic, dar dacă aș  întâlni personajele acestea în lumea reală, m-aș  duce să le cer un autograf. Unde mai pui că și râd în hohote, cum n-am mai râs de mult la o carte.

Ca să înțelegeți cât de bună este cartea și cât de mult îmi place, imaginați-vă doar că m-a făcut să amân o carte de război. Asta ar trebui să explice tot. Pur și simplu m-am îndrăgostit de ea și sunt sigură că atunci când o voi termina, voi simți nevoia de a o începe din nou. De asemenea, este perfectă pentru vară, fiind plină de aventuri, una mai ciudată decât cealaltă.

Eu una vă spun. Dacă nu ați citit încă cartea aceasta sau dacă nu plănuiți să o citiți, nu știu ce faceți cu viața voastră. Romanul ăsta cu nume ciudat, ”Ținutul țânțarilor”, este un must-read al verii, al anului și, la naiba, al vieții fiecărui cititor.

Dacă vreți să o achiziționați, o puteți face de pe site-ul editurii Young Art sau cu un simplu click aici. Mai jos vă las coperta și descrierea, în caz că mai aveți nevoie de convingeri pentru a o citi.

ținutul țânțarilor

Mim nu e bine. Epiglota deplasată şi ochiul cu care nu mai vede sunt ultimele sale griji. Familia i se destramă repede, tânăra de 16 ani suferă de nevroză. Mim e nevoită să se mute în celălalt colţ al ţării împreună cu tatăl şi noua lui soţie. Când află că mama ei e bolnavă, Mim fuge de-acasă, hotărâtă să străbată cei 1524 de kilometri care o despart de ea. Drumul nu e doar lung, ci se dovedeşte şi dificil de străbătut, căci întâlnirile şi confruntările cu diverse personaje şi propriii demoni o pun la grea încercare.

Hai, fuguța și citiți-o! 🙂

 

Recomandarea săptămânii – White Collar

Încep  șirul articolelor din luna Aprilie cu o recomandare. Cred că v-ați dat seama din titlu că recomandarea mea de săptămâna aceasta este serialul White Collar. Sunt sigură că ați mai auzit de el, având în vedere că a fost unul dintre serialele care au luat cu val topurile criticilor și a cucerit inimile a milioane de oameni din lumea întreagă. Avându-l în rol principal pe Matt Bomer, serialul a apărut în anul 2009 și s-a încheiat în 2014, iar în perioada în care a fost difuzat, a strâns un fanbase numeros și a fost nominalizat la mai multe premii importante.

white-collarEu am descoperit serialul în vara anul 2015, când de-abia terminasem The Mentalist și eram disperată să îmi găsesc un nou serial în stilul celui menționat mai sus. IMDb mi-a recomandat White Collar, iar după ce am citit câteva recenzii și am vizionat câteva trailere, am știut că trebuie să îl urmăresc. Câteva luni mai târziu, serialul a ajuns să fie preferatul meu, alături de Lucifer.

Nu v-aș putea spune care este partea mea preferată la acest serial. Ador ideea unui escroc lucrând pentru FBI, îmi plac actorii, personajele, umor acestora mă face să râd în hohote la fiecare episod, iar acțiunea mă captivează. Mi-a plăcut încă de la primul episod. Atât de mult, de fapt, încât am văzut primul sezon într-o săptămână în care aveam un examen foarte important pentru care trebuia să învăț. Ca să nu mai vorbesc de faptul că am avut un crush major pe actorul principal, Matt Bomer. Asta până am aflat că este gay, ceeea ce a reprezentat o adevărată dezamăgire pentru mine. Însă personajul pe care îl joacă, Neal (sau Nick, dacă vreți) este, în viziunea mea, perfect. Deștept, șarmant, amuzant, atrăgător, ambițios și… ei bine, escroc. Ca să nu mai vorbesc de ochii aceia albaștri, care par că pot vedea în cele mai întunecate locuri ale unei minți. Ce să mai, Neal este unul dintre cele mai fascinante personaje pe care le-am ”cunoscut” vreodată!

neal caffrey

Îmi place, de asemenea, relația dintre Neal și Peter. Prietenia lor mi se pare incredibilă, având în vedere diferențele dintre ei. Ador modul în care încearcă să se protejeze unul pe altul și respectul pe care și-l poartă și, chiar dacă există anumite probleme de încredere între ei, cei doi fac o echipă minunată. Mă amuză teribil felul în care Peter îl ”liniștește” pe Neal atunci când trebuie, dar și modalitățile lui Neal de a-l ajuta să rezolve un caz sunt un adevărat deliciu pentru mine! Ce poate fi mai interesant decât o prietenie între un escroc și un agent FBI?

neal and peter

Îmi plac toate personajele. Sara, Mozzie, Mrs. Suit, Diana, Jones și June. Toate personajele sunt speciale și se potrivesc de minune cu ideea serialului. Îmi plac relațiile dintre ei, dialogurile mereu amuzante și felul în care fiecare personaj este implicat în poveste. Mozzie mi-a intrat direct la inimă, ajungând să fie personajul meu preferat după Neal. Pur și simplu îi ador mintea și personalitatea! Sara este genul de femeie numai bună pentru Neal, ador felul în care Mrs. Suit îl susține pe Peter, Diana și Jones m-au cucerit cu loialitatea lor, iar June este o adevărată dulceață!

Cât despre acțiune, este extrem de captivantă! Îmi place mult faptul că fiecare sezon vine cu o nouă intrigă în jurul căreia se învârte acțiunea, dar fiecare episod aduce un nou caz de rezolvat pentru divizia White Collar. Fiecare episod este mai interesant decât cel precedent, însă finalul de sezon este întotdeauna exploziv! Este genul de episod care răspunde la întrebările pe care ți le-ai pus pe parcursul sezonului, dar te lasă cu atât de multe noi întrebări, încât trebuie să vezi imediat primul episod din următorul sezon. Din cauza aceasta mă bucur extrem de mult că urmăresc serialul după ce s-a încheiat. Nu cred că aș fi putut aștepta episoadele noi!

Una peste alta, White Collar este un serial ce merită vizionat! Are o premiză excelentă, personaje numai bune de iubit, acțiune captivantă, povești bune și actori geniali. Dacă nu l-ați văzut încă, vă sfătuiesc să o faceți. Nu veți regreta!

Pentru a vă putea face o idee mai bună despre ce este vorba în serial, vă las mai jos trailer-ul primului sezon:

Cât despre distribuție, avem niște actori destul de cunoscuți și foarte potriviți pentru roluri:

Matt Bomer Matt Bomer
 Neal Caffrey (81 episodes, 2009-2014)
Tim DeKay Tim DeKay
 Peter Burke (81 episodes, 2009-2014)
Willie Garson Willie Garson
 Mozzie / … (81 episodes, 2009-2014)
Tiffani Thiessen Tiffani Thiessen
 Elizabeth Burke (81 episodes, 2009-2014)
Sharif Atkins Sharif Atkins
 Clinton Jones (81 episodes, 2009-2014)
Marsha Thomason Marsha Thomason
 Diana Barrigan (69 episodes, 2009-2014)
Hilarie Burton Hilarie Burton
 Sara Ellis (25 episodes, 2010-2013)
Diahann Carroll Diahann Carroll
 June / … (25 episodes, 2009-2014)
James Rebhorn James Rebhorn
 Reese Hughes (16 episodes, 2009-2013)

Deci, v-am convins? Până vă hotărâți voi, eu mă duc să mă mai uit la un episod. Serialul acesta dă dependență!

P.S.: Dacă eu nu v-am convins, poate o vor face cei doi actori din rolurile principale:

 

White-Collar-white-collar-34568978-1280-1024

Recomandarea săptămânii – Lucifer

Hello, hello! Mă întorc astăzi pe blog (după ore întregi de studiat și foarte mult entuziasm din cauza noilor cărți pe care le-am primit din România astăzi) cu o nouă recomandare, pe care mă țin să v-o fac de câteva săptămâni. Așa cum spune și titlul, săptămâna aceasta vă recomand Lucifer, noul serial produs de Fox.

luciferApărut în Ianuarie, serialul ia cu val topurile, aflându-se deja printre serialele favorite ale criticilor, dar și ale telespectatorilor din întreaga lume. Un fan al serialului sunt și eu. Am devenit fan încă din primele secunde a primul episod.

Îmi aduc aminte că văzusem un trailer prin vară, dar pe atunci nu era oficială lansarea lui. Din câte îmi aduc aminte, din cauză că personajul principal al poveștii este Diavolul, foarte mulți oameni au fost nemulțumiți și au încercat să îi facă pe cei de la Fox să anuleze proiectul, prin diferite petiții și metode ciudate. Însă serialul s-a lansat (cu succes, aș putea spune) în Ianuarie, iar de atunci Lucifer ia cu asalt lumea întreagă.

Mă bucur extraordinar de mult că nu s-a anulat serialul și sper să nu se anuleze niciodată. M-am îndrăgostit de el de la început. Lucifer este exact genul de serial care îmi place mie. Mister, fantasy, mituri, thriller, o polițistă cu care nu se joacă nimeni și un personaj principal greu de egalat. Care se întâmplă să fie… Diavolul în persoană. Buuuh, v-ați speriat, nu?lucifer morningstar

Ei bine, dați-mi voi să vă spun că Lucifer Morningstar este unul dintre cele mai bune personaje cu care am avut plăcerea de a face cunoștință până acum. Cred că îi cunoașteți deja povestea, dar dacă nu, am să v-o spun eu pe scurt. Lucifer era preferatul lui Dumnezeu, până într-o zi când Dumnezeu s-a supărat pe el și s-a hotărât să îl trimită în Iad, să facă pe șeful acolo. Numai că Lucifer, fire nestăvilită cum este, se hotărăște într-o zi că s-a plictisit de Iad și își ia o vacanță în Los Angeles. Și aici începe povestea serialului nostru. Lucifer deține un club și își face de cap în fiecare seară, netemându-se de pedepsele Iadului.Nimeni nu îi poate rezista. Până la urmă… he’s the devil! Până într-o zi, când Lucifer asistă la o crimă și cunoaște o detectivă care se pare că poate să reziste farmecelor lui. Asta îl intrigă pe al nostru Diavol, și de aici pornește o adevărată aventură alături de polițista îndrăzneață.

Povestea este foarte interesantă și captivantă, iar până acum cazurile pe care Lucifer și Chloe au trebuit să le rezolve mi-au plăcut. Însă și mai mult îmi place felul în care cei doi le rezolvă. Mai certându-se, mai flirtând unul cu altul, luptându-se cu sentimentele de ură și cu atracția reciprocă, cei doi reușesc să rezolve fiecare caz pe care îl au. Bineînțeles, uneori mai intervine și Lucifer cu puterile lui supranaturale, iar asta face ca serialul să fie încă și mai bun.

Ok, cred că ați înțeles că ador povestea și scenariul. Însă personajul principal, el mi se pare veriga puternică al acestui serial! Fără el, cu siguranță serialul nu ar mai fi la fel!

lucifer morningstar 2Lucifer este extrem de… șarmant, puternic, sexy, convingător, simpatic, amuzant, deștept, întunecat. Ador partea lui jucăușă, dar la fel de mult îmi plac și momentele în care își arată adevărata natură și devine mai… diabolic. Până la urmă, el este Diavolul! Faptul că refuză, pur și simplu, să facă ce i se spune, îl pune în câteva situații dificile, din care reușește să iasă cu un zâmbet șarmant și o replică amuzantă. Ce să spun, exact genul de personaj care îmi place mie! Ca să nu mai vorbesc de actorul care îl întruchipează, Tom Ellis. Nu s-ar fi putut găsi actor mai bun decât el pentru a-l juca pe Diavol.

Până la ora actuală, au ieșit 4 episoade și eu aștept fiecare episod cu sufletul la gură. Pot spune că Lucifer a ajuns în vârful topului cu serialele mele preferate, declasând ușor serialul The Flash, care până acum a fost serialul meu preferat. Însă cine îi poate rezista diavolului, nu? Haha!

Fiecare episod are ceva special și dezvăluie ceva despre personajul principal și povestea lui. Întorsăturile de situație din fiecare episod mă fac să stau cu sufletul la gură și îmi oferă un motiv să vreau să mă uit și la episodul următor. Nu că mi-ar trebui alt motiv pe lângă personajul principal. 😉

Dacă căutați un serial diferit, cu un personaj principal… special, să spunem, mult umor și crime din plin, atunci trebuie să încercați Lucifer. Vă garantez că nu veți regreta! Uitați-vă la el și dacă nu căutați un nou serial. Uitați-vă la el oricum ar fi, merită din plin!

Vă las mai jos trailer-ul, în caz că nu v-am convins eu.

Ah, accentul ăla…

lucifer poster

Recomandarea săptămânii – Fruit of Misfortune

creaturaPentru că a trecut multă vreme de când v-am făcut o recomandare, m-am hotărât ca astăzi să vă recomand una dintre cărțile pe care sper să le văd pe piața de carte din România cât mai curând. Este vorba de Fruit of misfortune de Nely Cab, adică continuarea cărții Creatura. 

Cartea lui Nely Cab, Creatura, a adus o adevărată isterie în România atunci când s-a desășurat campania de publicare, dar și atunci când a fost anunțată publicarea ei în România de către Leda. Acum, la mai bine de trei ani de la publicare, Nely pregătește volumul trei, totodată și volumul final. Titlul este Marker of Hope și vă pot garanta faptul că seria aceasta se termină într-un mod fenomenal!

 

Creatura continuă să fie una dintre cărțile mele preferate. Acțiunea captivantă, povestea de dragoste de vis, personajele geniale și intriga complicată nu vor înceta niciodată să îmi placă. Îmi amintesc cât de mulți bloggeri români au scris o recenzie favorabilă acestei cărți și știu, de asemenea, cât de multă lume așteaptă publicarea volumul doi în română. Inclusiv mama și bunică-mea, care adoră Creatura la fel de mult pe cât o ador eu.

fruit of misfortuneDe ce vă recomand volumul doi? Pentru ca acțiunea se dezvoltă și ia o întorsătură drastică. Personajele evoluează, lumea se deschide în fața noastră, dar și a lui Isis. De multe ori, în timp ce citeam cartea, rămâneam pur și simplu cu gura căscată din cauza întorsăturilor de situație, dar și din cauza dezvăluirilor, care sunt din ce în ce mai șocante pe măsură ce acțiunea înaintează.

Recomand acest volum și din cauza volumul trei. Deși acesta nu a apărut încă, credeți-mă când vă spun că merită!! Fiecare capitol este din ce în ce mai bun, iar finalul se lasă așteptat.

Cu părere de rău mă gândesc la momentul în care această serie se va încheia. Chiar dacă nu este arhicunoscută, Creatura are un loc special în inima mea. Reprezintă o perioadă frumoasă, dar și tulbure din viața mea. Îmi aduce aminte de toate momentele frumoase pe care le-am petrecut atunci când o citeam. Înseamnă, de asemenea, și începutul prieteniei mele cu Nely, prietenie ce durează și acum și care devine din ce în ce mai strânsă pe zi ce trece.

Pentru că mă îndoiesc că după trei ani Leda va mai publica continuarea, dacă vreți să citiți continuarea poveșii plină de dragoste și mitologie a lui Isis și a lui David, puteți achiziționa Fruit of Misfortune de pe Bookdepository sau de pe Amazon.

Mai aveți nevoie de motive pentru care să o cumpărați în afara faptului că este genială și pentru că aveți nevoie de așa ceva în viața voastră? Ei bine, mâine este ziua lui Nely și sunt sigură că acesta ar fi un cadou minunat. Ca să nu mai vorbesc de design-ul superb al cărții și de coperta plușată.

V-am convins?

Spor la citit!