De pe GoodReads! (31)

Hey hey hey! Uite o rubrica de mult uitata. Nu am mai posat-o de aproape un an, dar v-am zis ca vreau sa lucrez si la aceste rubrici. 😉

Vreau sa va arat o carte pe care vreau foarte mult sa o citesc. In postul anterior v-am vorbit despre ecranizarea acestei carti. Vorbesc despre White Bird in a Blizzard de Laura Kasischke.

white bird in a blizzard book Laura Kasischke’s first novel, SUSPICIOUS RIVER, was hailed as “extremely powerful” (The Los Angeles Times) and “amazing…beautifully written” (The Boston Globe). Now Kasischke follows up her auspicious debut with mesmerizing story of youthful passion and loss of innocence.When Katrina Connors’ mother walks out on her family, Kat is surprised but not shocked; the whole year she has been “becoming sixteen” – falling in love with the boy next door, shedding her babyfat, discovering sex – her mother has been slowly withdrawing. As Kat and her impassive father pick up the pieces of their daily lives, she finds herself curiously unaffected by her mother’s absence. But in dreams that become too real to ignore, she’s haunted by her mother’s cries for help. Finally, she must act on her instinct that something violent and evil has occurred – a realization that brings Kat to a chilling discovery.

Like SUSPICIOUS RIVER, which The New Yorker described as “by turns terrifying and ravishingly lyrical,” WHITE BIRD BLIZZARD evokes works of Kathryn Harrison and Joyce Carol Oates – and confirms Kasischke’s arrival as a major literary talent.

Cred ca principalul motiv pentru care vreau sa citesc aceasta carte este clar: pntru ca am vazut filmul si mi-a placut. A trecut ceva vreme de cand am citit o drama cu adolescenti care descopera viata. Povestea mi-a placut foarte mult si sunt foarte curioasa sa vad daca exista diferente intre carte si film. Trebuie doar sa o cumpar si treaba este rezolvata!

Exista cineva pe-aici care a citit-o?? Pareri? Vreau sa aud tot despre aceasta carte! 🙂

Citite in carti! (17)

Asa cum spuneam in recenzia cartii “The Book Thief” , autorul cartii are un scris genial, iar metaforele pe care le foloseste creaza niste citate absolut superbe. La mine, cam toata cartea este subliniata, pentru ca gaseam cate un citat pe care vroiam sa il pastrez la fiecare pagina. Astazi m-am hotarat sa selectez cateva citatele cele mai indragite de catre mine si sa le impartasesc cu voi. Mi-am facut singura viata grea, pentru ca a alege numai cateva citate dintr-o carte plina de frumuseti este practic imposibil.

“I have hated words and I have loved them, and I hope I have made them right.”

“It kills me sometimes, how people die.”


“Like most misery, it started with apparent happiness.”

“I am haunted by humans.”

“I wanted to tell the book thief many things, about beauty and brutality. But what could I tell her about those things that she didn’t already know? I wanted to explain that I am constantly overestimating and underestimating the human race-that rarely do I ever simply estimate it. I wanted to ask her how the same thing could be so ugly and so glorious, and its words and stories so damning and brilliant.”

“Imagine smiling after a slap in the face. Then think of doing it twenty-four hours a day.”

“A snowball in the face is surely the perfect beginning to a lasting friendship.”

“Usually we walk around constantly believing ourselves. “I’m okay” we say. “I’m alright”. But sometimes the truth arrives on you and you can’t get it off. That’s when you realize that sometimes it isn’t even an answer–it’s a question. Even now, I wonder how much of my life is convinced.”

“A small but noteworthy note. I’ve seen so many young men over the years who think they’re running at other young men. They are not. They are running at me.”

“His soul sat up. It met me. Those kinds of souls always do – the best ones. The ones who rise up and say “I know who you are and I am ready. Not that I want to go, of course, but I will come.” Those souls are always light because more of them have been put out. More of them have already found their way to other places.”

“My heart is so tired.”

“The consequence of this is that I’m always finding humans at their best and worst. I see their ugly and their beauty, and I wonder how the same thing can be both.”

“Somewhere, far down, there was an itch in his heart, but he made it a point not to scratch it. He was afraid of what might come leaking out.”

“I have to say that although it broke my heart, I was, and still am, glad I was there.”

“Together, they would watch everything that was so carefully planned collapse, and they would smile at the beauty of destruction.”

“I guess humans like to watch a little destruction. Sand castles, houses of cards, that’s where they begin. Their great skills is their capacity to escalate.”

“The words. Why did they have to exist? Without them, there wouldn’t be any of this.”

“She took a step and didn’t want to take any more, but she did.”

“Of course, I’m being rude. I’m spoiling the ending, not only of the entire book, but of this particular piece of it. I have given you two events in advance, because I don’t have much interest in building mystery. Mystery bores me. It chores me. I know what happens and so do you. It’s the machinations that wheel us there that aggravate, perplex, interest, and astound me. There are many things to think of. There is much story.”

“…one opportunity leads directly to another, just as risk leads to more risk, life to more life, and death to more death.”

“Please, trust me, I most definitely can be cheerful. I can be amiable. Agreeable. Affable. And that’s only the A’s. Just don’t ask me to be nice. Nice has nothing to do with me.”

“The words were on their way, and when they arrived, she would hold them in her hands like the clouds, and she would wring them out like the rain.”


Absolut toate citatele imi plac la nebunie. Insa citatul meu preferat este acesta:


“Look at my bruises.”

Stiti ce vreau sa fac acum? Vreau sa iau cartea de pe raft si sa ma apuc din nou de ea. I’ll never get over it, I’m sure of it. Si daca acest citate nu v-au convins sa cititi cartea, atunci nu stiu ce v-ar putea convinge. Seriously. You have to read it.





Currently reading… (59)

Weekend-ul asta mi-am luat liber de la tot. Dupa activitatile din ultimele 2 luni, saptamana asta am avut niste probleme de sanatate si am simtit, pur si simplu, ca sunt extenuata. De vreme ce vacanta mai intarzie, iar activitatile continua de saptamana viitoare pana la sfarsitul anului, zilele trecute ma simteam lipsita de putere, cu toate adunate pe mine si fara nici o cale de iesire. Eram sigura ca nu puteam sa rezist pana la vacanta, chiar daca au mai ramas doar 2 saptamani pana atunci… Asa ca am preferat sa imi iau weekend-ul asta o mica vacanta si sa ma odinesc bine, asa incat sa rezist pana la sfarsitul anului.

Ce inseamna un weekend liber, deci, pentru o cititoare inraita? Mult citit. Am multe de recuperat si vreau sa discut cu voi despre ce citesc acum.

Dar mai intai vreau sa discutam despre cartea pe care am pus-o inapoi pe raft acum 3 zile. Si nu pentru ca as fi terminat-o, ci pentru ca am abandonat-o.

Daca va aduceti aminte, in postarile trecute va spuneam ca am de terminat 3 carti: “The Bell Jar”, “50 Shades of Grey” si “The Circle”. Ei bine, doua dintre ele le-am terminat si incerc weekend-ul asta sa scriu recenziile.

Cu “The Circle”, insa, este alta poveste. Am reluat lectura acum o saptamana jumate. Eram entuziasmata, pentru ca in prima zi citisem cam 50 de pagini!! Ma gandeam ca gata, asta e! O voi termina si pe asta… am castigat!


Dar nu a fost asa. Am ajuns pana la pagina 220 si m-am dat batuta.

Am vrut sa imi placa cartea. Hell, chiar aveam impresia ca imi place. Eram sigura ca o voi termina. Apoi, dintr-o data, mi-am dat seama ca imi pierd vremea cu ea.

Mi-am dat seama ca nu, nu imi place si ca imi va lua mai bine de doua saptamani sa o termin. M-am gandit mai bine si mi-am dat seama ca nu are rost sa imi pierd timpul cu o carte care ma face sa  mi se ridice parul de fiecare data cand ma gandesc sa o citesc. Am atat de multe carti de citit, incat nu imi permit sa imi pierd timpul cu asa ceva.

Asa ca am renuntat la ea, in ciuda faptului ca mi-am promis mie ca o voi termina pana la sfarsitul anului. Urasc sa renunt la carti, sincer va spun. Dar am motive intemeiate de data asta si voi incerca weekend-ul asta sa va explic tot ce s-a intamplat cu mine si cu ‘The Circle’.

Urmatorul pas a fost sa ma hotarasc la o carte pe care sa o citesc. Vroiam ceva spectaculos, ceva care sa imi readuca pofta de citit si ceva care vroiam sa citesc de mult timp. Mintea ma ducea la o singura carte, asupra careia am si decis…

‘The Book Thief’ de Markus Zusak

the book thie

Daca va aduceti aminte, am inceput cartea aceasta prin Mai… dar m-am lasat repede, pentru ca o aveam in format eBook si, sincera sa fiu, e putin dificil sa citesti aceasta carte in eBook. Imi venea foarte greu sa o citesc si asta rapea din farmecul lecturii. Am decis sa astept sa imi iau cartea in paperback, pentru a nu strica experienta.

Am ajuns, in sfarsit, sa mi-o cumpar. Insa mi-a luat mult timp sa imi fac curaj sa o iau de pe raft si sa o incep. Nu stiu exact de ce, dar imi era frica ca nu imi va placea si aveam ideea asta ca “The Book Thief” este cartea perfecta.

Ei bine, am citit 181 de pagini in 3 zile, cu programul meu care de multe ori nu imi permite nici sa mananc. Motivul? M-am indragostit de cartea asta. Nebuneste. Imi place extraordinar de mult si chiar nu ma asteptam!

Binenteles ca am citit multe recenzii favorabile si multa lume mi-a recomandat-o, dar nu ma asteptam sa o ador de la inceput. Inca de cand am pus mana pe ea, am adorat coperta, care seamana cu o hartie. Apoi, incet incet, am inceput sa descopar stilul minunat al autorului si povestea foarte frumoasa si nu am putut rezista. Citesc oricand pot si ma bucur mult ca in sfarsit o citesc si eu. Vreau neaparat sa vad si filmul, cat mai curand!

Cred ca asta este cartea care imi va trezi pofta de citit… Da, o recomand!! ❤

Voi ce mai cititi? Ce-ati mai citit in ultima vreme si ce veti mai citi? 🙂

Let’s talk books! (1)

O noua rubrica! Oricat de mult as incerca, nu pot sta departe de rubrici noi. Am o banuiala ca nu va deranjeaza acest lucru. 🙂

Nu pot sa va spun daca aceasta rubrica va fi saptamanala. La programul pe care il am, nu va pot promite nimic, pentru ca nu sunt sigura ca ma pot tine de promisiune. Insa va pot promite ca voi posta cat de des pot.

Rubrica ‘Let’s talk book!’ este o rubrica care vreau sa fie amuzanta si relaxanta. Si cred ca v-ati prins deja ca este o rubrica in care vom vorbi despre carti. Numai despre carti. Sunt sigura ca veti avea parte de multa distractie si toti veti zambi de fiecare data cand o noua postare in cadrul acestei rubrici isi va face aparitia pe blog. 🙂

Pentru ca in postul anterior am vorbit despre cele 3 carti pe care nu mai ajung sa le termin, vreau sa inaugurez aceasta rubrica vorbind despre cate carti citim in acelasi timp. La sfarsitul postului va exista un poll, unde veti putea vota parerea voastra. De asemenea, imi puteti lasa comentarii cu parerea voastra in ceea ce priveste subiectul pe care il abordam.

Cu totii avem zile in care ne uitam la lista cu carti de citit neaparat si ne simtit coplesiti. Eu, personal, am o lista care depaseste cu mult 200 de carti.In fiecare zi ma uit la ea si imi promit ca intr-o zi vor fi toate cartile de acolo citite. Insa viata este viata. Am scoala, conservator, ore, evenimente, studii si doar 24 de ore in care sa rezolv tot ce am de rezolvat. De multe ori, cartile trec pe locul 2..3…4. Exista zile in care nu am timp sa citesc nici macar un cuvant. Zile  care, asa cum cred ca va asteptati, imi displac profund. In primul rand pentru ca nu imi pot satisface nevoile de soarece de biblioteca, in al doilea rand pentru ca lista mea de carti de citit nu se micsoreaza deloc si toate cartile necitite stau pe raft si imi rad in fata, si in al treilea rand pentru ca urasc zilele in care nu imi pot exploata toate pasiunile. Nu imi plac zilele in care viata reala acapareaza totul.

Cand am ocazia sa citesc, vreau sa citesc cat mai mult posibil, dar si cat mai bine. Simt nevoia sa iau toate cartile din biblioteca, sa le deschid pe toate o data si sa ma apuc sa le citesc… in acelasi timp. Sunt atat de insetata de carti, incat as vrea sa le citesc pe toate in acelasi timp.

Insa cu toti stim ca asta este imposibil. Pentru multa lume, chiar si doua carti citite in acelasi timp nu este un lucru posibil. Acesta este un subiect mult disputat. Este bine sa citim mai mult de o carte in acelasi timp? La fel ca si alte subiecte despre carti, subiectul cititului mai multor carti in acelasi timp a fost dezbatut de milioane de cititori din lume. Astazi vreau sa vorbim si noi, un pic, despre acelasi lucru.

Personal, nu imi place sa citesc mai mult de o carte o data. De fiecare data cand citesc o carte nou, incerc sa ma dedic intru totul ei si sa uit de tot altceva. Citind doua carti o data nu cred ca asa ceva este posibil, pentru ca intotdeauna mintea mea va fi, chiar si pentru putin, la cealalta carte de pe noptiera. A citi doua carti o data este ca si cum ai avea un/o amant/a. 😉

De asemenea, consider ca nu este bine sa citim mai mult de o carte o data. In primul rand, in momentul in care citesc o carte vreau ca atentia mea sa fie numai asupra acelei carti. Daca as mai citi o carte sunt sigura ca mintea mi-ar sta si la cealalta carte.

In al doilea rand, fiecare carte are un stil de scriere si o atmosfera diferite. Nu cred ca este posibil sa savurezi aceste aspecte ale unei carti daca citesti mai multe carti in acelasi timp. Cred ca, la un momentdat, stilurile de scriere si atmosfera ti se vor incurca in cap.

La cartile cu multe personaje, am o foarte mare problema: uit personajele care nu apar foarte des. Daca as citi mai multe carti o data sunt sigura ca in mintea mea ar fi un haos total.

In general, ar fi mai usor sa zic ca nu consider ca pot oferi atentia necesara unei carti daca am mai multe romane pe raftul de ‘Currently Reading…’.

Uituca cum sunt, sunt sigura ca as uita unde am ramas si ce s-a intamplat intr-una dintre multiplele carti pe care le-as citi daca as fi atat de nehotarata incat sa ma hotarasc sa imi pun 10 carti pe noptiera. Cred ca ar trebui mereu sa ma intorc si sa citesc ce am citit deja, ceea ce ar fi o pierdere totala de timp.

Binenteles, de foarte multe ori mi se intampla sa las o carte si sa incep alta, doar pentru ca am nevoie de o pauza de la cea dinainte. Nu se pune ca si citit mai multe carti in acelasi timp, nu?

Si pentru ca ma cunosc si stiu ce se intampla cand ma prinde o carte, nu am nici o urma de indoiala ca va veni un moment in care una dintre carti imi va capta atentia mai mult decat alta si voi renunta la incercarea mea de a citi mai repede, concentrandu-ma numai pe una singura. Deci degeaba.

Sunt sigura ca exista multa lume care nu intelege de ce refuz sa incep mai mult de o carte in acelasi timp. Asta pentru ca, fireste, exista cititori si cititori. Fiecare cititor are obiceiurile si placerile lui in legatura cu cartile si sunt sigura ca multi dintre voi imi puteti aduce argumente in favoarea cititului de mai multe carti o data. Chiar v-as ruga sa imi lasati un comentariu in care sa imi spuneti parerea voastra despre cititul mai multor carti o data, in special daca sunteti pro. Poate ma convingeti si pe mine, cine stie. 🙂

Nu zic ca sunt contra, doar ca mie personal nu mi se potriveste acest tip de citit. Acum va intreb pe voi…


Currently reading… (58)

Hm… a trecut ceva timp de cand v-am dat un update in ceea ce priveste cartile care se gasesc pe noptiera la mine. Adevarul este ca in ultimele doua saptamani nu prea am avut timp de citit. Am avut multe activitati si asa vor fi si celelalte saptamani pana la vacanta de iarna. Sunt implicata in mult activitati de Craciun si am cateva enevimente la care trebuie sa particip. Insa nu ma plang, pentru ca asta este viata care imi place.

In momentul de fata, pe raftul meu de ‘Currently reading’ pe Goodreads se gasesc… 3 carti. Oh jesus. Cum am ajuns aici? Simt ca ma adancesc intr-o mare de carti din care nu voi iesi niciodata. Oricat de mult ador activitatile mele de acum, mi-ar placea sa am un pic mai mult timp si pentru citit.

Cartile care stau pe noptiera la mine de muuult, muuult timp sunt: “The circle” de Dave Eggers, “The Bell Jar” de Sylvia Plath si “50 Shades of Grey” de EL James.

Nici nu-mi vine sa cred ca inca nu am reusit sa termin aceste carti.

The Circle am inceput-o la inceputul anului scolar. Deci acum… doua luni si ceva. Si inca nu am terminat-o. What the hell is wrong with me?!


Ok, adevarul este ca am lasat cartea asta pentru ca ma plictisea. Dar nu am vrut niciodata sa o las pentru… doua luni! Planuiam o pauza de maxim o saptamana. Povestea mi se pare buna, doar ca nu era potrivita pentru perioada aceea.

Pana la vacanta de Craciun vreau neaparat sa o termin. In special pentru ca mi-e dor de o distopie… e momentul potrivit sa o termin.

Insa mai intai trebuie sa termin cartea pe care am inceput-o saptamana trecuta…

50 Shades of Grey


Va vine sa credeti ca citesc aceasta carte? Pentru ca mie inca nu.

Dupa ce am vazut noul trailer, am stiut ca trebuie sa citesc si cartea! Asa ca am tras fuga pana la librarie si… ei bine, am luat cartea din raft si am cumparat-o. Am inceput-o in aceeasi zi, adica acum o saptamana.

Ma asteptam sa o citesc repede. Eram foarte entuziasmata si de-abia asteptam sa ma intalnesc cu Grey cel din trailer. Dar, ei bine, o saptamana mai tarziu, sunt prinsa la pagina 356. Nu numai pentru ca nu am timp sa o citesc, dar si pentru ca… ma plictiseste.

La inceput m-a captivat foarte tare. Insa isi pierde farmecul pe parcurs. Nu stiu exact de ce si cum. Stiu doar ca vreau sa citesc aceste ultime capitole pentru a incepe ceva nou. Ei, sau pentru a termina celelalte carti pe care trebuie sa le termin. Nu zic ca nu imi place pentru ca, in ciuda faptului ca aceasta carte nu ofera nici un motiv pentru a imi placea, ei bine… imi place. Mai multe detalii va voi da in recenzie.

Inainte de a incepe povestea lui Grey, citeam The Bell Jar, o alta carte pe care am abandonat-o.

the bell jar

O alta carte pentru care am fost extrem de entuziasmata si care, in final, m-a dezamagit un pic. Nu zic ca nu imi place, dar ma asteptam sa fie ceva senzational. Citisem atat de multe citate de-ale Sylviei, incat ma asteptam ca aceasta carte sa fie un fel de biblie personala. In schimba, n-a fost asa.

Adevarul este ca nu am lasat-o numai pentru a incepe 50 Shades, ci si pentru ca ma plictisea. Dap. Ma plictisea.

Cartea este draguta, dar plictisitoare. Anyway, mai multe detalii in recenzie. 🙂

Si da… uite asa am ajuns eu cu 3 carti incepute si neterminate. Ah, trebuie sa ma pun pe citit cat mai repede! 🙂

Voi, dragilor, ce mai cititi? 🙂

#BookBoyfriend (5)

Astazi am o dispozitie buna. A fost o zi foarte buna. Am facut cam tot ce mi-am propus, iar acum sunt franta, dar bucuroasa ca nu am mai amanat cateva lucruri pe care le tot puneam pe hold de vreo cateva zile. Unul dintre lucruri astea este acest post, pe care vreau de mult sa il postez, dar care tot l-am amanat pentru ca, pur si simplu, am vrut si am putut. Pana azi, cand m-am plictisit sa mai tot aman.

Azi vreau sa vorbim despre ce iubim noi, fetele, cel mai mult – carti si baieti. 😉 Binenteles, acest post este pentru toata lumea, asa ca nu va sfiiti sa va bucurati de el chiar daca nu faceti din grupul ce predomina lumea. 😉

In ultima vreme am avut putini prieteni din carti. Ei, ce sa fac, sunt ocupata cu scoala, nu am timp de de-astea. Dar asta nu inseamna ca i-am uitat pe cei vechi. Nu pe toti, cel putin. Unul dintre ei este Andrius Arvydas, personaj ce se gaseste in incredibila carte “Between Shades of Gray” de Ruta Sepetys.

Pe Andrius mi-l imaginez cam asa:


Habar nu am cine este tipul. L-am gasit cand cautam informatii despre Andrius pe Google si, imediat ce l-am vazut m-am gandit cat de perfect este, cat de bine se potriveste cu imaginea din capul meu pentru Andrius.

Daca stiti cum il cheama pe frumuselul din imagine, nu ezitati sa imi lasati numele lui intr-un comentariu. :>

Andrius m-a cucerit de la inceput. Nu stiu de ce, dar inca de la prima scena in care si-a facut aparitia, am simtit ca ma topesc, pur si simplu. Pe parcusul cartii m-am indragostit la el la fel de tare cum m-am indragostit de Augustus Waters.

Andrius mi se pare pur si simplu perfect. Felul in care incerca mereu sa o protejeze pe Lina, uneori punandu-si propria viata in pericol si felul lui de-a vorbi m-au cucerit imediat. Faza aceea cu “Krasivaya” (frumoasa, in rusa) m-a facut sa ma topesc in scaunul de autobuz in care ma aflam la momentul acela. Andrius mi s-a parut, de asemenea, incredibil de destept si foarte charmant, iar totul la el a fost perfect. Unele scene mi-au frant inima mea fragila, pe cand altele (*ahem* sarutul *ahem*) mi-au lipit-o la loc cu lipici.

As vrea inca o carte numai din cauza lui. Andrius este unul dintre personajele mele preferate si cu siguranta este un ‘book boyfriend’ veritabil! N-am cuvinte sa il descriu si sa va spun cat de mult l-am indragit. De-abia astept sa recitesc cartea si sa ne reintalnim!

Daca nu ati citit inca “Between Shades of Gray”, eu zic sa o faceti. Vreti un motiv? Okay. Andrius e PERFECT. Perfect. Dupa mai bine de doua luni de cand am terminat cartea, inca zambesc cand ma gandesc la el si inima mea devine, parca, mai moale. Se topeste putin cate putin.

Daca vreti o recapitulare a postului, uitati-o:

Andrius e perfect.

Andrius e frumos.

Andrius e destept.

Andrius e protectiv.

Andrius e amuzant. (Rau!)

Andrius e perfect.

Andrius e charmant.

Andrius e dulce.

Andrius e perfect.

Andrius e perfect.

Andrius e perfect.


Currently reading… (57)

Daca va aduceti bine aminte, in prima postare “Currently reading…” am spus ca aceasta rubrica va fi saptamanala si o voi posta in fiecare duminica. Binenteles, din cauza a mai multor factori, nu am reusit sa ma tin de cuvant. Insa azi este duminica si m-am plictisit sa gasesc motive sa nu postez. 🙂

Ultima data va spuneam ca citesc “Catching Fire” de Suzanne Collins.


Asta a fost a treia oara cand am citit cartea aceasta. Nu, seria aceasta. Binenteles ca nu imi mai aduceam aminte multe lucruri din actiune, asa ca am simtit ca citesc seria din nou. “Catching fire” mi-a placut foarte mult. Voi incerca sa ma uit si la film din nou pana sa iasa ‘Mockingjay’. 🙂

Dupa ce am terminat “Catching fire”, binenteles ca m-am apucat de…


mockingjay 1

Ei bine, aici se schimba ideea. Am multe de spus despre cartea asta, asa ca luati un loc. Vreti si o cafea sau un ceai? O prajitura?

Tin sa mentionez ca “Mockingjay” nu o mai recitisem. Au trecut mai bine de 3 ani de cand am citit cartea aceasta pentru prima data, in romana. 3 ani si sute de carti. Sute de povesti, sute de personaje. Va puteti imagina, cred, ca nu prea imi mai aminteam eu ce si cum. Aveam o idee despre actiune si stiam si finalul, dar nu imi aminteam nimic cu exactitate. A fost ca si cum am citit “Mockingjay” pentru prima data.

Mi-a placut. Oh da, mi-a placut mult! Nu ma indoiesc de nota mea de 5 stele pe care am dat-o acum 3 ani. Este un final glorios.

Dar nu straluceste.

Au fost multe lucruri care m-au nemultumit la cartea asta. Dupa ce am discutat-o cu una dintre cele mai bune prietene ale mele ( care, culmea, a citit-o in acelasi timp cu mine), am stat jos si am facut o scurta lista cu toate nemultumirile pe care le-am avut legata de aceasta carte.

Pe tot parcursul cartii, Katniss a fost intr-o stare de… moleseala, daca imi permiteti. A fost drogata mai tot timpul, nu prea a avut momentele ei de stralucire, de-abia de stia ce e cu ea si tot timpul se plangea de cate ceva. Cand am inchis cartea pentru ultima data, ma tot gandeam cum Katniss s-a transformat, intr-un fel in mama ei. Adica cum traia intr-o stare de letargie continua.

Mi s-a parut, de asemenea, ca Suzanne a construit intriga in jurul unor evenimente importante, ne-a dat speranta ca vom avea parte de o scena care sa ne faca sa ne pierdem mintile, insa marea scena era, in realitate, un paragraf sau doua. Adica o dezamagire. Pe toate durata cartii aveam impresia ca Suzanne nu a stiut cum sa isi puna in valoare ideile si cum sa scrie un final reusit pentru una dintre cele mai bune serii de pe piata.

Cea mai mare nemultumire a mea a fost finalul. Consider ca aceasta carte, aceasta serie, ar fi putut avea un final mult mai briliant. Pentru mine, felul in care Suzanne a incheiat aceasta serie a fost o dezamagire enorma.

Mi s-a parut mult prea brusc si deloc stralucitor. Inca de la inceputul cartii am asteptat momentul in care Katniss va intra in casa lui Snow si il va captura. In schimb, am primit cu totul altceva. Cred ca ar fi fost mult mai bine pentru serie daca Katniss ar fi fost cea care l-a capturat pe Snow. Nici scena executarii lui nu m-a impresionat. Snow a murit intr-un mod mult prea…banal. Am avut sentimentul ca Suzanne a vrut sa-si ia de grija cu cartea si a scris un final numai asa, sa fie.

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca Gale si Katniss nu au avut parte de un sfarsit normal. Am fost profund nemultumita de lucrul asta, pentru ca relatia dintre ei a fost un punct foarte important pentru serie.

Oh da, am uitat sa mentionez despre cum intr-o pagina Katniss si Peeta nici nu vorbeau, iar in urmatoarea pagina sunt casatoriti. Si felul in care a povestit Suzanne despre toate personajele si cum au sfarsit acestia m-a calcat pe nervi. Cred ca fiecare personaj isi merita scena de final, impreuna cu Katniss.

Suzanne a trecut cu vederea multe detalii importante in aceasta serie, facand ca “Mockingjay” sa ma dezamageasca un pic. Sper ca filmul sa aiba finalul pe care aceasta serie il merita.

Dupa “Mockingjay”, nu prea stiam ce sa citesc. Am deschis Kindle-ul ca sa ii fac un update si am dat peste urmatoarea mea lectura, pe care nici macar nu am planuit-o.

Love Letters to the Dead.

love letters to the dead

Dupa cum spuneam si ieri in recenzie, aceasta carte mi-a placut foarte mult. Este o poveste trista, dar frumoasa si realista, iar personajele au fost originale si au dat si mai mult farmec cartii. Cu siguranta recomand aceasta carte! 🙂

Dupa ce am terminat “Love letters to the Dead”, am inceput o carte pe care de mult o aveam in plan: ‘Crucea’ de F.M. Cercel, carte ce mi-a fost oferita de catre autoare spre recenzie.


Nu stiam la ce sa ma astept in momentul in care am deschis cartea, dar ma bucur ca am citit-o si regret ca mi-a luat atat de mult sa o iau din biblioteca si sa o citesc. “Crucea” este o carte captivanta, usor de citit, palpitanta, cu multe intorsaturi de situatie si cu foarte multa actiune. Mi-a placut mult povestea, dar nici personajele principale nu au fost mai prejos. Cred ca merita sa cititi “Crucea” si sper sa o faceti. Mie, personal, mi-a placut.

Acum citesc o carte pe care vroiam de mult sa o citesc si a carei ecranizare mi-a placut extraordinar de mult. Este vorba despre “Nick & Norah’s infinite playlist” de Rachel Cohn & David Levithan.


Hm…. sincera sa fiu, nu sunt foarte incantata. Este o carte scurta (am parcurs deja 50%), dar nu ma innebunesc. Mi se pare lipsita de farmecul pe care l-a avut filmul, Norah ma enerveaza, Nick este simpatic, Tris imi place (huh!), dar povestea ma cam plictiseste pentru ca nu pot sa gasesc specialul ala care l-a avut filmul. Stilul de scriere ma face foarte confuza. Ce vreau sa zic ?Ei bine, ambii autori au obiceiul de a incepe o propozitie acum si sa o termine peste doua paragrafe. Se incepe de la o idee si se povesteste despre unchiul nu stiu cui, despre  nu stiu ce serial, despre nu mai stiu cate alte subiecte. Pierzi sirul la un momentdat.

Insa vom vedea. Poate imi voi schimba parerea pana la sfarsit. Desi ma indoiesc ca voi da mai mult de 3.5 stele acestei carti.

Asa, dragilor! Vreau sa aud totul despre ce carti v-au mai trecut prin maini! Ce ati mai citit, ce mai cititi si ce veti mai cititi? 🙂

Citite in carti! (16)

Asa cum va spuneam dimineata in recenzia cartii “Love Letters to the Dead”, am gasit foarte multe citate superba in cartea mai sus mentionata. De multe ori, nu este suficienta numai o recenzie pentru a va convinge sa cititi o carte, asa ca m-am hotarat sa fac o selectie intre toate citatele pe care le-am notat in carnetel. Desi mi-a fost foarte greu sa nu va las toate citatele din carte, spun eu ca am reusit sa le aleg pe cele mai frumoasa. 🙂

Doamnelor si domnilor, ‘Love Letters to the Dead’ de Ava Dellaira:

 “I think a lot of people want to be someone, but we are scared that if we try, we won’t be as good as everyone imagines we could be.”

“And maybe what growing up really means is knowing that you don’t have to be just a character, going whichever way the story says. It’s knowing you could be the author instead.”

“You can be noble and brave and beautiful and still find yourself falling.”

“You think you know someone, but that person always changes, and you keep changing, too. I understood it suddenly, how that’s what being alive means. Our own invisible plates shifting inside of our bodies, beginning to align into the people we are going to become.”

“There are a lot of human experiences that challenge the limits of our language,” she said. “That’s one of the reasons that we have poetry.”

“When we are in love, we are both completely in danger and completely saved.”

“But we aren’t transparent. If we want someone to know us, we have to tell them stuff.”

“There’s more to life than being a passenger.”

“She walked like she belonged in a better world.”

“So maybe when we can say things, when we can write the words, when we can express how it feels, we aren’t so helpless.”

“I mean, words can’t be good enough for a lot of things. But, you know, I guess we have to try.”

“Truth is beautiful, no matter what the truth is. Even if it’s scary or bad. It is beauty simply because it’s true. And truth is bright. Truth makes you more you.”

“You learned right away that applause sounds like love.”

“Judy, I read that you said your first memory was music. Music that fills up a home. And one day, suddenly the music could escape through a window. For the rest of your life, you had to chase it.”

“Nirvana means freedom. Freedom from suffering. I guess some people would say that death is just that. So, congratulations on being free, I guess. The rest of us are still here, grappling with all that’s been torn up.”

“I know that it can be hard to believe that someone loves you if you are afraid of being yourself, or if you are not exactly sure who you are. It can be hard to believe that someone won’t leave.”

“I think that by beauty, you don’t just mean something that’s pretty. You mean something that makes us human.”

“A friend is someone who gives you total freedom to be yourself – and especially to feel, or not to feel. Whatever you happen to be feeling at any moment is fine with them. That’s what real love amounts to — letting a person be what he really is.”

“I feel like I am drowning in memories. Everything is too bright.”

“The house felt haunted, like only I understood the way all of our shadows, the ones we’d left, had seeped into the wood and stained it.”

“The universe is bigger than anything that can fit into your mind.”

“Maybe when we can tell the stories, however bad they are, we don’t belong to them anymore. They become ours. And maybe what growing up really means is knowing that you don’t have to just be a character, going whichever way the story sys. It’s knowing that you could be the author instead.”

“We do things sometimes because we feel so much inside of us, and we don’t notice how it affects somebody else.”

“We are each weird in a different way, but together, that’s actually normal.”


‘Abtine-te, Bianca, Abtine-te!’

Nu cred ca va imaginati cat de mult imi plac aceste citate. Mai mai ca m-as apuca din  nou de carte.

Ce parere aveti? Va surade cartea? 🙂

My cast (8)

Rubrica de mult uitata. Stiu. Nu am mai postat de mai bine de un an vreo distributie de-a mea pentru o carte, dar nu am mai putut amana momentul. Mi-am promis mie sa incerc sa mai postez si rubrici mai vechi, asa ca acum cateva zile am stat jos, cu laptop-ul si cu caretelul meu, si am creat o distributie pentru una dintre seriile mele preferate. Puteti sa ghiciti despre ce serie este vorba? Nu e chiar atat de greu. Cred. :>

Gabriel’s inferno. Despre aceasta serie este vorba. Una dintre seriile mele preferate, scrisa de Sylvain Reynard.

Mi-a fost relativ usor sa aleg actorii care sa dea viata personajelor mele preferate, pentru ca unul dintre atuurile lui Sylvain este felul foarte clar in care isi creeaza personajele. Eu am o imagine foarte clara a personajelor in minte si am avut norocul sa gasesc imediat autorii potriviti.

Okay, so here we go.

Pentru Gabriel, am gasit doi actori intre care nu m-am putut hotari. Ambii mi se par extraordinar de potriviti si, in cazul in care se va face si un film, sper ca unul dintre ei se fie ales sa ii dea viata iubitului nostru Gabriel.

Este vorba despre David Gandy si Henry Cavill. Suna biiine, nu? 🙂

david gandy 1

henry cavill gabriel 1

Hm….. 🙂

Pentru Julianne, am ales-o pe Emily Rossum, chiar daca si Nina Dobrev ar fi fost o alegere buna.

emmy rossum julliane 2

Eu cred ca Emily este o alegere numai buna, pentru ca are inocenta aia pe care o are si Julianne. 🙂

Inca de la inceputul seriei, oricand citeam o scena cu Paul, mi-l imaginam pe Zach Roerig. Mi se pare extraordinar de potrivit si nu cred ca exista o alegere mai buna.

zach roering paul

Haideti, fetelor, nu-mi spuneti ca nu v-ar placea sa il vedeti pe Zach intr-un film?

Pe Christa o vad interpretata de Kristanna Loken. Cand am vazut-o pe Kristanna, am stiut ca ea trebuie sa fie Christa!

kristanna loken christa

Ma curprind nervii numai cand ma gandesc la Christa… xD

Pe Rachel mi-am imaginat-o de la inceput ca si Rachel McAdams. Mi se par identice!

rachel mcadams

Nick Ayler este actorul perfect pentru sotul lui Rachel, Aaron.

nick ayler aaron

Simon, Simon…hm…. “dragul” nostru de Simon ar putea fi adus la viata pe marile ecrane de Cam Gigandet.

cam gigandet simon

Cand il vad pe Cam, il vad pe Simon. Are aroganta aceea specifica lui Simon.

In mintea mea, Paulina arata exact ca si Kate Bosworth, pe care am si ales-o sa faca parte din acest cast.

kate bosworth

Frumoasa, frumoasa, frumoasa!

Si nu in ultimul rand, unul dintre personajele mele preferate…Katherine! Nu aveam cum sa nu o includ in acest post. Iar pentru ea, am ales-o pe nimeni alta decat Judi Dench!

judi dench

Doamnelor, domnilor si domnisoarelor, acesta este distributia mea pentru ‘Infernul lui Gabriel’! Ma bucur mult ca in sfarsit mi-am luat inima in dinti sa postez asta, pentru ca mi-a adus aminte cat de mult iubesc aceasta rubrica. Mai asteptati-va la postari de genul! 🙂

Deci, dragilor, spuneti-mi! Ce parere aveti despre distributia mea? Daca aveti un alt cast, nu ezitati sa mi-l lasati in comentarii! 🙂

Currently reading… (56)

Long time no see! Daca inainte postam aceasta rubrica cat mai des posibil, acum de-abia daca imi aduc aminte de ea. Liceul imi dauneaza grav sanatatii mintale, clar! Am sa incerc sa postez mai des de-acum rubrica aceasta si sa va tin la curent cu tot ce mai citesc. 🙂

Ultima daca cand am postat in cadrul acestei rubrici a fost cu mai bine de o luna in urma, pe cand reciteam ‘The Hunger Games’. Intre timp, chiar daca uneori sunt atat de ocupata incat simt ca n-am timp sa respir, am mai citit cateva carti, care m-au adus mai aproape de tinta mea de 60 de carti de citit pe 2014. Nu ca mi-ar pasa foarte tare, dar tot sunt mandra ca nu pierd timp si citesc oricand pot. 🙂

Okay, so here we go.

Dupa ce am terminat “The Hunger Games” (a fost geniala, chiar mai geniala decat prima data), m-am hotarat sa mai schimb un pic registrul si m-am apucat de… “The Pianist” de Wladyslaw Szpilman.

829777(Puteti citi recenzia aici.)

“The pianist” a fost una dintre cartile pe care intotdeauna am vrut sa le citesc, dar dintr-un motiv pe care nu il stiu, am amanat-o cat am putut. Pana intr-o zi cand m-am hotarat sa o comand si sa ma apuc de ea cat de repede pot. Si, ei bine, tin sa va spun ca inca nu am uitat-o si inca mi se strange inima cand ma gandesc la ea. Mi-a placut enorm de mult. M-a impresiont pana la lacrimi si m-a facut sa realizez ca viata e o lupta si ca trebuie sa stim cum sa luptam. Personajul nostru principal – care, de altfel, este si autorul cartii – Wladyslaw, a luptat prin muzica. Asta intentionez sa fac si eu. 🙂

Chiar daca mi-a luat multe zile sa ies din starea de book hangover pe care mi-a lasat-o “The Pianist”, am facut-o intr-un final, cu ajutorul unei carti care a stat in biblioteca multa vreme. Este vorba despre “Will Grayson, Will Grayson”, scrisa de nimeni altii decat John Green si David Levithan.

17208924 (1)

(Recenzia o gasiti aici.)

Ce sa mai, mi s-a parut geniala! Am citit-o in doar 3 zile, intr-o perioada foarte aglomerata. Am adorat totul la ea si mai ca m-as fi apucat din nou de ea dupa ce am terminat-o. E perfecta pentru toata lumea, dar in special pentru adolescenti, si este extraordinar de buna de citit atat vara, cat si iarna, toamna sau primavara. Mda, v-ati prins. Cartea trebuie citita, nu conteaza cand si de cine. O recomand cu mare drag! 🙂

Am hotarat sa mai petrec un pic de timp si cu New Adult, asa ca m-am apucat de o carte pe care o ‘ochisem’ de mult si vroiam tare mult sa o citesc.

“Between the lines” de Tammara Webber…

15832137(Recenzia poate fi citita cu u simplu click aici.)

Asa cum am spus si in recenzie, “Between the lines” a reprezentat o adevarata dezamagire pentru mine. Dupa experienta cu ‘Easy’, ma asteptam la ceva la fel de genial. In schimb, am avut parte de protagonisti enervanti, un triunghi amoros prost creat, o poveste cliseica. Deci, nimic special. Personal nu voi mai citi restul seriei, dar daca vreti sa o incercati, eu zic sa o faceti. Poate voua va va placea mai mult decat mi-a placut mie.

Ca sa scap e starea proasta pe care mi-a lasat-o “Between the lines”, mi-am luat inima in dinti si am luat de pe raft o carte pe care ma cam temeam. Este vorba despre ultimul volum din seria “Gabriel’s inferno” de Sylvain Reynard, adica ‘Gabriel’s redemption’.


Uf… n-am cuvinte. Nu am inca recenzia pregatitia, dar voi incerca sa o termin maine. Cert este ca nu exista cuvinte care sa descrie aceasta carte, acesta serie si sentimentele mele pentru ea. Orice as spune este prea putin, dar voi incerca sa imi transpun sentimentele pe hartie, intr-o recenzie cat de cat coerenta. Pana atunci, daca nu aveti ce citi weekend-ul asta, puneti mana pe Gabriel si povestea lui geniala. Nu veti regreta!

Am terminat aceasta carte cu doua zle in urma si, ca sa trec peste ea, a trebuit sa ma apuc de altceva. Stiu ca acum cateva zile am spus ca ma voi apuca de “Nick & Norah’s infinite playlist”, dar apoi mi-am adus aminte ca prima parte din Mockingjay apare in mai putin de o luna, asa ca am hotarat sa ma apuc de volumul doi, ca pana la film, sa am recitita toata seria. Asa ca acum citesc…


Catching Fire.

Pentru a treia oara parca?!

Si e mai geniala ca oricand.

Cititi-o. Zau.

Cam astea sunt cartile care m-au ajutat sa trec prin stresul ultimei perioade. Una mai buna decat alta, cu o singura exceptie nefericita. Ei, dar si aia e buna la ceva, nu? M-a invatat ce fel de carti sa evit de-acum incolo.

Okay, dragilor! Eu v-am zis ce am citit si ce citesc. Acum este randul vostru! Vreau sa aud fiecare carte care v-a trecut printre maini si, de asemenea, ce carte sta acum pe noptiera la voi. 🙂